Sorin Avram Iacoban

Mulțumesc, domnule vicepreședinte și domnule președinte de ședință.

Astăzi, pentru stenogramă, aș dori să menționez că am trei declarații politice, dintre care una, cu voia dumneavoastră, o voi citi în fața dumneavoastră.

„Parlamentul bicameral consolidează statul de drept”

Dragi colegi,

Sesiunea parlamentară februarie 2015 – iunie 2015 debutează, printre altele, sub spectrul revizuirii Constituției României.

Una dintre cele mai disputate norme constituționale este modelul de sistem parlamentar care să fie adoptat în România. Unii sunt susținători acerbi ai unicameralismului, alții ai bicameralismului, urmărind, într-un fel sau altul, să câștige simpatia populației, fără să ofere alegătorului român date despre aceste sisteme, cu avantaje și dezavantaje, astfel încât alegătorul român să fie în deplină cunoștință de cauză când optează pentru unul din sisteme.

Sunt un susținător al bicameralismului parlamentar pentru considerentele următoare, pe care doresc să le aduc și la cunoștința românilor:

Tradiția democratică a susținătorilor sistemului republican consacră bicameralismul în una din cele două forme: bicameralism egalitar (adoptat și de România prin Constituțiile din 1991 și 2003 _)_ și bicameralism inegalitar (adoptat în general de democrațiile vest-europene).

Unicameralismul ține mai mult de tradiția țărilor cu populație redusă, cu excepția Chinei, sau a țărilor nordice, care consacră și sistemul monarhic (Croația, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Suedia, Scoția, Mauritius, Irak, China, Azerbaidjan, Venezuela).

În schimb, bicameralismul este caracteristic țărilor foarte dezvoltate, cu o tradiție democratică consolidată, reprezentând modelul european consacrat, fiind adoptat de 17 țări din Europa, printre care menționez: Regatul Unit, Germania, Franța, Cehia, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, dar și Statele Unite ale Americii.

Ideea bicameralismului parlamentar își are obârșia în Regatul Unit și s-a născut ca o necesitate la împiedicarea unei tiranii parlamentare, în sensul în care cele două Camere ale Parlamentului se pot bloca între ele. De asemenea, nu trebuie să uităm că bicameralismul consolidează echilibrul puterilor în stat și în niciun caz nu frânează procesul legislativ, ci îl eficientizează prin corectarea erorilor uneia dintre Camere. Singura problemă identificată ar fi identitatea atribuțiilor celor două Camere (în sistemul bicameralismului egalitar, sistem preluat și de noi), nu bicameralismul în esența sa.

Nu cred că populația dorește să se întoarcă la Divanul domnesc sau la Marea Adunare Națională, manifestări ale sistemului unicameral.

## Dragi colegi,

Ideea că Parlamentul unicameral ar presupune în mod automat și reducerea cheltuielilor este o falsă idee. Rolul

Parlamentului nu este acela de a consuma cât mai puțini bani, ci rolul său este dat de Constituția României și este acela de a fi unica autoritate legiuitoare a țării și de a controla activitatea Guvernului.