Daniel Florea

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Subiectul declarației politice este „Migrația pe piața forței de muncă”.

Comisia Europeană a alocat României circa 100 de milioane euro în cadrul Youth Employment Initiative pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate țărilor cu regiuni în care peste 25% din tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadrați în sistemul de învățământ.

România trebuie, la rândul său, să aloce din Fondul Social European cel puțin aceeași sumă pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor. Comisia Europeană a mai stabilit că România trebuie să acorde cel puțin 30,8%, adică 4,77 miliarde de euro din fondurile de coeziune, în exercițiul bugetar 2014–2020.

Cu toate acestea, încă observăm exodul creierelor din România spre alte state europene mult mai dezvoltate.

Din cu totul altă perspectivă, situația poate fi și altfel abordată. Deja mass-media de specialitate a prezentat studiile conform cărora românii susțin economiile țărilor-gazdă. De exemplu, imigranții din Marea Britanie, cei mai mulți supracalificați, sunt mai muncitori și primesc mai puține indemnizații sociale decât britanicii, arată două studii publicate de către două centre de cercetare britanice prestigioase.

Unul dintre rapoarte, elaborat de University College London relevă că imigranții, în principal cei europeni, au avut o „contribuție fiscală considerabilă” la bugetul britanic în perioada 2001–2011.

„Imigranții recenți, adică cei veniți după anul 2000, tind să încaseze mai puține indemnizații sociale decât britanicii”, arată autorii studiului. Pe lângă faptul că este demontat mitul abuzului sistemelor sociale, studiul completează faptul că imigranții au plătit statului britanic aproximativ 25 de miliarde de lire sterline, adică aproximativ 30 de miliarde de euro. Alt raport arată ca imigranții au un nivel mai ridicat de educație decât britanicii și muncesc mai multe ore decât aceștia, primind bani mai puțini, evidențiind productivitatea străinilor angajați în Marea Britanic.

Dezechilibrul lăsat în urmă de exodul de creiere, se cuantifică prin investiții în educație, prin cheltuieli ale statului și ale societății, în genere, imposibil de fructificat. Consecințele extinderii fenomenului de migrație a specialiștilor se manifestă în toate sectoarele societății, fie el economic sau social. Astfel, țara respectivă devine din ce în ce mai puțin competitivă, gradul de inovare scade, astfel încât scad și premisele pentru creștere economică și dezvoltare.

Liberalizarea pieței muncii urgentează găsirea unor măsuri pentru a acoperi aceste deficiențe structurale și pentru a încuraja sistemul european să funcționeze în beneficiul tuturor, așa cum a fost gândit, aprobat și îmbrățișat inițial la nivel principial, conform tratatelor Uniunii Europene.