Mircea Dan Geoană

Mulțumesc.

În continuare, ținând cont și de prezența în sală a domnilor senatori, o invit pe doamna Rodica Constantinovici,

secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, să ofere răspuns la interpelarea domnului senator Mario Ovidiu Oprea. Interpelarea se referă la consecințele unui eventual raport negativ pe justiție.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

Ca urmare a interpelării adresate de Domnia Voastră ministrului justiției și libertăților cetățenești și înregistrate la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în data de 14 mai 2009, referitoare la strategia Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în vederea adoptării mai rapide a proiectelor de Cod civil și de Cod penal și pentru urgentarea soluționării dosarelor de corupție, vă aducem la cunoștință următoarele:

Proiectul noului Cod civil a fost adoptat de Guvern în ședința din 11 martie 2009. A fost depus la Senatul României, ca primă Cameră sesizată, la data de 12 martie 2009 și la aceeași dată a fost trimis Comisiei speciale comune în vederea dezbaterii.

Proiectul noului Cod penal a fost adoptat de Guvern în ședința din 25 februarie 2009. A fost depus la Senatul României, ca primă Cameră sesizată, la data de 3 martie 2009, iar la data de 9 martie 2009 a fost trimis Comisiei speciale comune în vederea dezbaterii.

Din momentul depunerii la Parlament, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a participat activ, prin reprezentanții săi, la dezbaterea celor două proiecte în cadrul Comisiei speciale comune.

La data de 25 mai 2009, în temeiul art. 93 alin. (1) din Regulamentul Senatului României, Guvernul a retras cele două proiecte de lege în forma în care ele au fost propuse inițial și a hotărât să-și asume răspunderea pe cele două proiecte rezultate în urma dezbaterilor din Comisia specială comună.

Cu privire la soluționarea cât mai urgentă a dosarelor de corupție, precizăm că Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești nu poate interveni în activitatea organelor judiciare, dar poate determina celeritatea în soluționarea cauzelor penale prin demersuri normative.

În acest sens, prin Proiectul noului Cod de procedură penală s-a propus o serie de modificări legislative, în scopul asigurării celerității procesului penal, cum sunt: s-a prevăzut posibilitatea părților de a solicita ca judecata să se desfășoare în lipsă, în acest caz acestea nemaifiind citate pentru termenele următoare; s-a reglementat posibilitatea renunțării la pretențiile civile, a recunoașterii de inculpat a pretențiilor părții civile, precum și a încheierii unei tranzacții sau a unui acord de mediere; în materia mijloacelor de probă s-a creat posibilitatea înlocuirii expertului dacă, în mod nejustificat, acesta nu finalizează raportul de expertiză până la termenul fixat sau dacă manifestă dezinteres față de însărcinarea ce i-a fost încredințată; în materia măsurilor preventive s-a prevăzut obligativitatea prezenței inculpatului numai la soluționarea cererii de înlocuire a măsurii preventive cu o măsură preventivă mai grea; s-a instituit procedura camerei preliminare, care urmărește să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal, camera preliminară fiind o instituție nouă, inovatoare, ce are ca scop crearea unui cadru legislativ modern care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată.