Kelemen Atilla Béla László

Poate cu rușine trebuie să vă mărturisesc că eu mănânc carne, așa că nu pot să fiu de acord să renunțăm... Și nu din această cauză trebuie să respingem această lege.

Am înțeles că... comisia argumentează pe motive financiare, că nu sunt bani pentru a face aceste microabatoare.

Totuși, trebuie să vă spun că în zone întregi – și toți colegii știți această situație din județe –, pe vremuri, existau acele abatoare de sacrificări de necesitate, unde, totuși, se valorificau niște animale, fiindcă un animal..., dacă își rupe un picior o vacă, bineînțeles că... carnea rămâne comestibilă. Dar undeva trebuie să duci acest animal.

Sunt multe, multe lucruri și lacune pe care ar trebui cumva să le rezolvăm. Și este datoria Parlamentului, a Legislativului ca să rezolve aceste probleme.

Eu înțeleg această respingere, dar atunci trebuie să punem ceva în loc, fiindcă nu este normal că, de exemplu, în tot județul Mureș nu este nicio singură unitate care să valorifice sacrificări de necesitate.

Dacă am avea acele microabatoare care să deservească o zonă restrictivă, bineînțeles, sub un control foarte strict sanitar-veterinar, că asta este problema majoră a abatoarelor, controlul eficient sanitar-veterinar..., bineînțeles, trebuie să rezolvăm aceste probleme.

Deci eu cred că, dacă am respins această propunere legislativă, trebuie să punem ceva în loc, ca să rezolvăm acele multe, multe situații din teritoriu care se lovesc de această inexistență a abatoarelor mici sau de zonă sau putem să le numim cum vrem, abatoare care rezolvă sacrificările de necesitate sau problemele unei zone mai mici.

Mulțumesc.