Adriana Diana Tușa

Mulțumesc mult, doamnă președintă. Declarația politică de astăzi se intitulează „Responsabilitatea – o problemă a educației din România” și se referă la haosul din sistemul de învățământ, haos creat de doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovației.

Asumarea responsabilității este un lucru din ce în ce mai rar în politica românească. Întoarcerea ca la Ploiești, făcutul pe niznaiul, datul după corcoduș sau obrazul gros au devenit o practică.

Scandalul iscat de modificarea programei școlare, propusă de Ministerul Educației, ilustrează perfect noua modalitate iresponsabilă de a guverna în România.

Totul a pornit de la un lucru cert: programul mult prea încărcat, mult prea multe ore în învățământul preuniversitar, realitate pe care nimeni nu o poate contesta. Problema a fost rezolvată însă în cel mai neaoș stil dâmbovițean. Fără nicio consultare cu cei vizați de măsurile preconizate, fără a consulta nici măcar legislația europeană în domeniu, procedură care pare că a devenit o practică a noului Guvern, ministrul educației a decis: „Tăiem de la liceu o oră de sport, dirigenția și a doua limbă străină”.

Reacția tuturor factorilor implicați a dus la întoarcerea ca la Ploiești de care vorbeam mai sus. În încercarea de a drege busuiocul, doamna ministru Andronescu a precizat că: „am hotărât să păstrăm în trunchiul comun o singură oră de sport, în schimb, trec două în extracurricular”. Aceasta în condițiile în care știm cu toții că, potrivit normelor europene, unul dintre principalele beneficii ale sportului este rolul important pentru sănătatea publică, în special în lupta împotriva obezității, boală care afectează în prezent 21 de milioane de copii europeni. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, trei milioane dintre aceștia sunt elevi. Sedentarismul, combinat cu o alimentație deficitară, bazată pe mâncarea fast-food, face ca anual, în Europa, circa 85.000 de copii să devină obezi.

În cazul României, o treime dintre copii devin obezi până să ajungă în băncile școlii, iar în ceea ce privește riscurile pe care le implică obezitatea, acestea sunt date de boli precum diabetul, diverse afecțiuni cardiace, ajungând până la anumite tipuri de cancer. De aceea, conform art. 10 al Rezoluției Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație, Parlamentul European invită statele membre să confere educației fizice un caracter obligatoriu în școli și licee și să accepte acele principii conform cărora în orar ar trebui să se prevadă cel puțin trei ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească acest prag, în funcție de posibilități.

În bâlbâielile sale, în încercarea de a-și salva, atât cât mai putea, imaginea de mare specialist al sistemului, doamna ministru a uitat însă să facă precizările referitoare la scoaterea orei de dirigenție și a celei de-a doua ore de limbi străine, deși necunoașterea cel puțin a limbii engleze reprezintă un mare minus, indiferent de domeniul sau de țara în care dorești să lucrezi. Și pentru că învestirea în funcția executivă a doamnei ministru a fost însoțită de uitarea adevăratelor probleme cu care se confruntă tinerii din România, îi reamintesc doamnei ministru Andronescu faptul că statisticile arată că doar 10% dintre români știu foarte bine engleza – cea mai cunoscută limbă de circulație internațională –, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 22%. Totodată, îi reamintesc doamnei ministru Andronescu faptul că aceleași statistici arată că doar 17% dintre români spun că știu engleza la nivel mediu, față de 47% media în Uniunea Europeană.