Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene, în legătură cu JOIN 18/2016, și-a întemeiat proiectul de opinie pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naționale, nota Administrației Prezidențiale – Departamentul pentru Securitate Națională, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, concluziile

finale ale Conferinței interparlamentare pe politică externă din Bratislava, 2–4 septembrie, Proiectul de raport european pe 2016 nr. 2.067, de asemenea, și alte contribuții care ne-au ajutat în formularea prezentei opinii.

Pe scurt. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că mediul se securitate al Uniunii Europene s-a deteriorat considerabil, devenind din ce în ce mai fluid, mai periculos și mai puțin previzibil și, deși Uniunea Europeană nu generează niciun fel de amenințări hibride, este expusă unor astfel de amenințări.

Comisia noastră a subliniat că există o cerere tot mai mare din partea cetățenilor europeni, a statelor membre și a aliaților Uniunii Europene să devină un furnizor de securitate și să-și îndeplinească astfel și rolul de protecție la un standard acceptabil.

A semnalat că din definiția amenințării hibride, propusă de Comisia Europeană, lipsesc trăsături fundamentale, cum ar fi caracterul ostil și scopul final, care este distrugerea țintei.

A subliniat că provocările din vecinătatea sudică sunt la o scară inferioară celor din vecinătatea estică și, în consecință, am invitat Comisia Europeană să includă acest fapt în propunerile sale.

Am salutat ideea creării unui centru de excelență pentru abordarea amenințărilor hibride și am detaliat ce considerăm că ar trebui să includă această cercetare.

De asemenea, am salutat inițiativa Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre metodologii de evaluare a riscurilor de securitate, precum și solicitarea ca statele membre să elaboreze studii pentru identificarea domeniilor vulnerabile, dar am semnalat dificultatea stabilirii unor criterii, indicatori și instrumente de măsurare comune, care să fie adecvate la situația fiecărui stat.

De asemenea, comisia noastră a subliniat că domeniile ce concură la consolidarea rezilienței sunt corect indicate, însă unele dintre cele mai importante – precum creșterea capacității administrative a instituțiilor publice și consolidarea coeziunii sociale – nu sunt abordate.

În acord cu rezoluția Parlamentului European, a solicitat înaltului reprezentant să rezolve neclaritatea formulării clauzei de apărare reciprocă și să definească orientările și modalitățile de implementare a clauzei, pentru a le permite statelor membre să reacționeze imediat.

A salutat măsura de adoptare a unor proceduri riguroase pentru eliminarea conținutului ilegal din paginile electronice și obligarea intermediarilor să respecte normele de gestionare a propriilor rețele de sisteme.