Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informații, contribuțiile reprezentanților instituțiilor sus-menționate în cadrul dezbaterilor, avizul motivat și opinia comisiei noastre, opinia comisiei noastre la COM 450, la COM 197, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților și analiza secretariatului propriu.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a constatat că aspectele transnaționale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acțiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi în termeni reali în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum și cu legislația și angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spațiului de libertate, securitate și justiție.

A reafirmat caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraționiste asupra Uniunii Europene.

A subliniat că propunerea UE conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme care, potrivit art. 78 alin. (3) din Tratat, trebuie să aibă prin definiție caracter temporar, și diminuează, exclude posibilitatea exprimării voinței solicitantului de protecție internațională cu privire la statul membru ales.

A solicitat clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat mecanismul de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgență temporară pentru transferul din Italia și Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională. A stabilit că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă principiul proporționalității. Este neclar în ce mod o eventuală cheie de referință ar contribui la atingerea acestui obiectiv.

A subliniat că orice propunere de redistribuire a solicitanților de protecție internațională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul și capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv cu caracter automat nu ține cont de circumstanțele de fapt din fiecare stat membru și de infrastructura de care dispune acesta.

De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a așa-numitei contribuții de solidaritate în sumă de 250.000 de euro, care ar urma să fie impusă statului membru care nu ar accepta primirea unui solicitant de protecție internațională.

Comisia noastră a observat că domeniul de aplicare a prezentei propuneri de regulament este comun cu Propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situații de criză, și aici este vorba de COM 450/2015, iar incertitudinea juridică astfel creată poate determina incoerența viitoarelor norme în domeniu.