Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene și-a exprimat opinia față de JOIN 50/2015.

Am subliniat că, începând cu anul 2004, dar în special în ultimii ani, evoluțiile din estul și sudul Uniunii Europene au demonstrat că politica europeană de vecinătate nu a fost întotdeauna în măsură să reacționeze prompt și în mod adecvat la schimbările rapide și la circumstanțele dificile. Își manifestă îngrijorarea față de gravitatea și caracterul excepțional al crizelor din vecinătatea frontierelor externe ale Uniunii Europene, atât în est, cât și în sud, exprimate prin moartea a sute de mii de oameni, în războaie, naufragii și atentate teroriste, și comisia noastră apreciază acest risc, ca pierderea de vieți să continue, ca fiind unul semnificativ.

De asemenea, am constatat că, deși NATO a trecut în urmă cu doi ani de la organizarea de pace la cea de criză, Uniunea Europeană păstrează în mod inerțial un leadership de pace, înclinat spre soluții agreate la nivelul larg al societății, pus în practică prin procese îndelungate și minuțioase, vădit inadecvat în condiții de criză majoră.

De asemenea, consideră că Uniunea Europeană nu poate și nu trebuie să răspundă la violență într-un mod primitiv, dar trebuie să-și consolideze viteza de reacție și capacitatea de intervenție, inclusiv militară, pentru

a descuraja acele grupări criminale și state care au consacrat „barbaria” drept strategie politică.

De asemenea, comisia noastră recomandă Uniunii Europene să organizeze campanii de informare proporționale cu ambiția sa de actor global.

De asemenea, am observat că actuala revizuire a politicii de vecinătate reprezintă reforma cea mai cuprinzătoare a acestei politici, de la începuturile sale, dar revizuirea a redus ambiția transformatoare a Uniunii Europene.

De asemenea, ne-am exprimat îngrijorarea față de faptul că, în forma revizuită, această politică de vecinătate pare să se deplaseze mai mult către politica externă tradițională, care presupune doar cooperarea politică și economică la nivel bilateral cu țările terțe, în detrimentul promovării modelului european.

De asemenea, am considerat că România poate furniza consultanță și sprijin Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei pentru implementarea acordurilor de asociere, promovând astfel interesele Uniunii Europene pe flancul estic, concret, putând oferi expertiză în special în domeniile: energetic, administrativ, bună guvernare, justiție, sistem bancar și economie.

De asemenea, în condițiile în care Federația Rusă controlează, printr-o combinație de mijloace militare, politică de forță și acțiuni subversive, situația din Siria și din estul Ucrainei și încearcă destabilizarea partenerilor din vecinătatea Uniunii Europene și a Uniunii însăși, am recomandat Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant să publice un raport privind obiectivele de politică externă ale Uniunii Europene, inclusiv pe cele ale politicii de vecinătate, care nu se pot realiza din cauza politicii Federației Ruse. Raportul ar trebui să conțină și propuneri de soluționare pentru fiecare din acțiunile ostile respective.