Erdei-Dolóczki István

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă ministru, fiți bine venită în Camera Deputaților! Dacă astăzi, în această oră, discutăm despre mediul de afaceri și Codul fiscal, garantez că toate cele patru probleme ridicate de mine izvorăsc din problemele transmise către noi din mediul de afaceri.

Prima problemă: modul de impozitare a suprafețelor de fond forestier. Normele metodologice nu clarifică modul concret de aplicare a scutirilor și nici documentele necesare care să ateste îndeplinirea condițiilor de acordare a scutirilor. Citez din regulament: „Facilitățile fiscale menționate la art. 464 alin. (1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafețelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârste până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice.”

Punctul 76 spune în felul următor: „Prin sintagma «suprafețe de fond forestier certificate» se înțelege suprafețele de fond forestier aflate în proprietate în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz.” Deci cine deține fond forestier cu acte în bună regulă nu plătește impozitul. Asta este concluzia citind normele de aplicare a Codului fiscal, v-aș ruga să vă aplecați asupra acestei probleme.

O altă problemă, a doua, articolul 456 alin. (1), la lit. d), prevede scutire de la plata impozitului pe clădiri pentru clădirile care prin destinație constituie lăcașuri de cult aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice. Deci este un text preluat _mot à mot_ din vechea Lege a Codului fiscal, nr. 571. În schimb, normele de aplicare nu procedează la fel. Prezintă o abatere de la textul normelor aferente Legii nr. 571 fiindcă sunt scutite, sunt eliminate, omise de a beneficia de facilități locuințele chiriașului, locuința chiriașului sau altele asemenea.

Întrebarea noastră este: a fost o omisiune sau este o omisiune voită sau a fost numai, pur și simplu, o omisiune și se poate remedia?

A treia problemă, reorganizarea ANAF. Asistăm la o reformare pe șest a ANAF-ului, cu toate că legea este permisivă în privința reorganizării, dar, bineînțeles, se face o reorganizare dacă este justificată. Am dori să vă punem întrebarea: care a fost beneficiul economic al acestei reorganizări? Fiindcă, practic, asistăm la un proces de centralizare puternică, deși lozinca ANAF-ului vorbește despre o descentralizare, sau asistăm la faptul că ANAF-ul a devenit autoritate fiscală, în loc să fie organ fiscal.

Prin această reorganizare a crescut foarte mult distanța dintre contribuabili și ANAF. Un exemplu elocvent, dintr-un județ nici prea mare, nici prea puternic economic, nici prea mic, județul Satu Mare, unde 459 de contribuabili mijlocii au fost mutați la regionala Cluj. Distanța kilometrică între Satu Mare și Cluj este 200 de km.