Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. „Republica Moldova trebuie să își împlinească destinul european”

În declarația politică din această săptămână vreau să vă vorbesc despre o temă care ar trebui să fie permanent în atenția noastră, nu doar în contextul sărbătoririi zilei naționale sau atunci când interesele politice ori electorale de moment o readuc pe agendă. Și mă refer aici la relația României cu Republica Moldova.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Republica Moldova a fost și va rămâne mereu pentru noi mult mai mult decât un stat vecin. Și tocmai această relație specială ne obligă la asumarea unui rol aproape matern în ghidarea pașilor Republicii Moldova, inclusiv spre împlinirea visului său european. Astfel, eforturile de consolidare democratică și de adaptare legislativă ale Republicii Moldova și ale altor state aflate pe drumul ireversibil, sper eu, spre structurile europene și euroatlantice au fost și vor fi mereu susținute de România.

Rădăcinile comune cu Republica Moldova fac ca mesajele publice față de frații noștri de peste Prut să aibă un puternic caracter emoțional și, în consecință, să comporte un important capital politic. Acesta este, poate, și motivul pentru care discuțiile despre Republica Moldova se nasc în spațiul public, cu precădere în anii electorali, fie de Ziua Națională a României.

De aceea, cred că este necesară o schimbare de atitudine. Este important să lăsăm la o parte abordările superficiale și să ne asumăm cu seriozitate și consecvență datoria de a sprijini eforturile Chișinăului de a accede și de a se integra în structurile europene și euroatlantice. În ultimii ani, am depășit faza simbolică a relației cu Moldova și am intrat într-o etapă a acțiunilor și evoluțiilor concrete.

Un exemplu concret este gazoductul Iași–Ungheni, un proiect-cheie care reduce semnificativ dependența Republicii Moldova de gazele rusești. La acesta se adaugă Acordul privind asistența financiară rambursabilă pentru dezvoltare, în valoare de 150 milioane de euro, asistență promisă Chișinăului în condițiile modernizării și asigurării unui guvern stabil care să poată gestiona eficient banii primiți de la București.

Un alt proiect de succes, dezvoltat încă din anii ’90, este cel al burselor oferite tinerilor moldoveni, prin care aceștia au acces la învățământul superior românesc. Nu întâmplător, numeroși absolvenți ai facultăților din România au pus cunoștințele asimilate aici în slujba progresului Republicii Moldova.

Totodată, nu pot fi excluse din această enumerare nici proiectele punctuale sprijinite sau finanțate de statul român, prin care s-a urmărit promovarea spiritului european și a valorilor care stau la baza culturii democratice. Sunt exemple

de cărămizi pe care le-am zidit la consolidarea Republicii Moldova, misiune pe care nu numai că nu trebuie să o abandonăm, dar pe care avem obligația să o continuăm și cu o mai mare implicare din ambele părți.