Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

România și întreaga Europă traversează astăzi unul dintre cele mai delicate momente din istoria recentă, în ceea ce privește amenințările de securitate și vulnerabilitățile identificate în contextul foarte complicat în care ne aflăm.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Criza fenomenului migraționist, reemergența fenomenului terorist sau continuarea instabilității în vecinătatea Uniunii Europene au readus în prim-plan necesitatea unei cooperări sporite la nivel european și euroatlantic, însă, în egală măsură, au subliniat necesitatea de a concentra eforturile la nivel european pe securitatea propriilor cetățeni și a propriilor structuri și instituții.

În paralel cu identificarea unui răspuns ferm și adecvat la adresa actualelor amenințări, este necesar să întărim capacitatea noastră de răspuns la tot ce înseamnă amenințare la adresa securității naționale și europene, fie că o facem în contextul colaborării cu partenerii noștri europeni și euroatlantici, fie în cadrul abordării interne a statului român.

Din acest punct de vedere, este de o importanță crucială să întărim în mod constant capacitatea de adaptare și reacție nu doar la amenințările convenționale, ci și la amenințările de securitate emergentă și la cele care țin de războiul hibrid.

După cum a arătat și noul concept strategic al NATO, adoptat în 2010, cu prilejul Summitului de la Lisabona, una dintre amenințările cu cea mai dinamică și periculoasă dezvoltare în ultimii ani provine din mediul cibernetic.

Amenințările informatice au capacitatea de a influența în mod direct securitatea infrastructurilor naționale vitale ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol „prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională și euroatlantică”.

Acest tip de provocări impun dezvoltarea capacității de prevenire, detectare și apărare împotriva lor, de redresare în urma apariției lor, de consolidare și coordonare a capacităților de apărare cibernetică, atât în context național, cât și la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

Spațiul cibernetic reprezintă în egală măsură o oportunitate, deoarece oferă premisele pentru un schimb mai rapid de informații la nivelul statelor și al societății, dar și o vulnerabilitate, întrucât poate fi folosit ca mijloc de susținere a intereselor de către potențiali adversari.

România s-a remarcat nu doar ca unul dintre statele Uniunii Europene și ale NATO cu rezultate excelente în domeniul tehnologiei informaționale în general, ci și printr-o infrastructură cibernetică performantă și prin specialiști recunoscuți la nivel internațional.

Datorită instituțiilor specializate în acest domeniu, țara noastră se numără printre statele cele mai performante în domeniul securității cibernetice, făcând față cu succes unor amenințări la scară mare, cum au fost atacurile „Octombrie Roșu” sau „Epic Turla”, de exemplu.