În declarația politică de astăzi voi vorbi despre importanța stabilității sistemului fiscal pentru clădirea unei clase de mijloc conturate, reprezentative și puternice.
Subiectul declarației politice de astăzi nu este deloc unul întâmplător. Săptămâna trecută am avut ocazia și deosebita plăcere să particip la un set de conferințe găzduite de unul dintre cele mai prestigioase institute de politici publice, strategie guvernamentală și cercetare din Statele Unite ale Americii. Center for American Progress împreună cu Policy Network sunt mereu în avangarda gândirii progresiste din SUA și Europa și prin exponenți cum ar fi Hillary Clinton, Al Gore, John Kerry sau Madeleine Albright. Consider că experiența în actul de guvernare și politici publice a acestor două institute vorbește de la sine.
Alături de alte capitale europene, Washington DC rămâne un loc important pentru prezentarea unor idei și propuneri în mijlocul cărora gravitează ideea construirii și întăririi unei clase de mijloc puternice, cu o identitate bine definită, care să fie principalul motor al relansării economice, atât la nivelul Statelor Unite, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Stimate colege, stimați colegi,
Cred că diminuarea clasei de mijloc sau lipsa de stabilitate a unui sistem fiscal și macroeconomic nu se mai pot opri la granițele unui stat și, se pare, nici la țărmul unui continent. Sunt probleme care ne afectează pe toți, probleme globale care necesită abordări și soluții unitare. Cred că importanța pe care politicienii de ieri și de astăzi o acordă clasei de mijloc este mult prea mică, iar efectele pentru această lipsă de interes se observă prin diminuarea cantitativă și calitativă a acestui segment de populație care poate să țină în spate o economie.
În România de tranziție am auzit folosindu-se obsesiv această expresie: „În România există două tipuri de oameni: săraci bogați și bogați săraci.” Această expresie înglobează perfect o idee, și anume: clasa de mijloc în România a fost tot timpul în pericol. Am încercat să identific numeric clasa noastră de mijloc și vă mărturisesc că nu a fost deloc ușor.
În anul 2012, câștigul salarial mediu brut a fost de 2.063 lei, rata de creștere față de aceeași perioadă din anul 2011 fiind de 4,2%. În același timp, am observat și o creștere a numărului salariaților din economie cu aproximativ 116.000 de persoane, numărul acestora ajungând la 4,77 milioane.
Având în vedere că salariul mediu net lunar pe economie în anul 2012 s-a plasat la valoarea de 1.507 lei și, chiar dacă această sumă se află în creștere față de anul 2011, cu 4,4%, însemnând 63 de lei, putem spune că, deși ne aflăm pe drumul cel bun pentru consolidarea unei clase de mijloc bine conturate, mai avem foarte mult de lucru pentru atingerea acestui obiectiv.
Este de la sine înțeles că, după reducerile salariale din 2010, clasa de mijloc din România a avut de suferit atât calitativ, cât și cantitativ, aceasta reducându-se. Familii care depindeau de veniturile obținute de la stat s-au aflat brusc în imposibilitatea de a plăti cheltuielile zilnice. Mai mult decât atât, regimul fiscal s-a modificat considerabil și TVA-ul a crescut nepermis de mult, cu 5 procente, până la 24%. Acest cumul de lovituri pe care clasa de mijloc le-a primit a fost devastator, prețurile au crescut și, evident, o mare parte din populația României a regresat din punct de vedere economic, ajungând în sărăcie.
Astfel de politici publice au fost o greșeală ale cărei efecte suntem nevoiți să le plătim încă astăzi. Slăbirea graduală a clasei de mijloc, a românilor obișnuiți, atrage după sine scăderea puterii de cumpărare și a consumului, scăderea considerabilă a unor sectoare importante din economie, cum ar fi construcțiile sau industria și, per total, o înghețare a posibilităților de revenire economică și macroeconomică. Sub auspiciile austerității, fosta guvernare portocalie a luat un set
de măsuri de îmbogățire a celor bogați și de sărăcire a celor săraci și cu venituri medii.
Subțirimea clasei de mijloc este o vulnerabilitate pe care, la nivel de politici publice și guvernamentale, nu ne mai permitem să o menținem și, din acest motiv, consider meritorii măsurile Guvernului USL luate cu celeritate după învestirea în funcție: revenirea la nivelul de salarizare anterior anului 2010, renunțarea la impozitarea pensiilor, susținerea sectorului IMM-urilor și, nu în ultimul rând, reducerea TVA la pâine.
Sectoarele din economie care au potențialul necesar de a produce o clasă de mijloc eficientă și puternică pot fi identificate prin creșterile salariale obținute între 2011 și 2012 și, ulterior, în 2013. Datele statistice ne arată că la nivelul câștigului salarial mediu net, cele mai mari cuantumuri și creșteri, peste media națională, se regăsesc în: intermedieri financiare și asigurări (de 2,4 ori), informații și comunicații (+98,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+92,7%), industria extractivă (+84,9%), activități profesionale, științifice și tehnice (+47%), administrație publică (+39,5%), transport și depozitare (+7,8%).
O altă statistică îngrijorătoare pe care am identificat-o cu această ocazie este faptul că femeile au câștigat, în medie, mai puțin cu 215 lei decât bărbații în anul 2012 și, chiar dacă această statistică nu are o legătură fixă cu subiectul pe care îl abordez, nu voi rata niciodată ocazia de a semnala inegalitățile de gen în salarizare, pe care le consider total injuste și pe care cred că este de datoria noastră să le eliminăm cât mai repede cu putință.
Așa cum am spus și mai devreme, drumul nostru către o clasă de mijloc care să poată susține economia în dezvoltare a României este bun. Datele statistice din 2013 ne arată faptul că avem un câștig salarial mediu net care ajunge la valoarea de 1.615 lei, în creștere față de anul 2012 cu 103 lei. În același timp, observăm faptul că singura zonă din țară care are șanse să ajungă la performanța de a crea o clasă de mijloc bine conturată rămâne Bucureștiul, unde se câștigă, în medie, în anul 2013, 2.365 de lei, mai mult cu 150 de lei față de anul 2012.
## Stimați colegi,
Nici acest lucru nu este foarte îmbucurător. Eu reprezint în fața dumneavoastră unul dintre cele mai sărace județe din România, județul Vaslui, și cred că toți parlamentarii care au fost aleși în colegii din provincie trebuie să ne străduim să facem tot ceea ce putem pentru a consolida un mediu economic eficient și puternic în zonă. Acest lucru implică, bineînțeles, creștere economică și crearea de locuri de muncă, doi indicatori care, la rândul lor, vor ajuta la definirea unei clase de mijloc reprezentative pentru zonele respective.
Din păcate, observăm că exodul de forță de muncă și capital din județele sărace către județele bogate, și în special către Capitală sau străinătate, continuă și acest lucru se reflectă și în statistici. Potrivit unei statistici, județul Vaslui este încă la coada județelor din România în ceea ce privește valoarea salariului mediu net. Față de 1.538 de lei, cât a fost salariul mediu net la nivel de țară, în județul Vaslui salariul mediu net a fost de 1.084 de lei. Clasa de mijloc din județul Vaslui este practic inexistentă, cel mai reprezentativ sector economic este cel al serviciilor și cel mai puțin reprezentativ este cel al industriei. Agricultura, domeniul economic de bază al județului, nu produce suficiente locuri de muncă pentru a putea contribui simțitor la economia județului și la bugetele familiale ale vasluienilor.
Nici sectorul IMM-urilor, care poate fi unul din principalii generatori de bunăstare economică în rândul clasei de mijloc, nu este bine reprezentat în județul Vaslui. Din păcate, la o mie de locuitori, Vasluiul are doar 12,4% firme. Pentru un termen de comparație, județul Ilfov are 48,76% IMM-uri la mia de locuitori. Cauza este clară, numai în perioada 2009–2012, județul Vaslui a pierdut peste 7.300 operatori economici, cu mult peste media pe țară.
Statisticile prezentate sunt dovezi concludente că precedenta guvernare portocalie a subțiat considerabil clasa de mijloc, loviturile economice fiind mult mai acut simțite în zonele sărace ale țării, cum este și județul Vaslui.
Chiar dacă acum clasa de mijloc, românii de rând, suferă încă de pe urma decalajului economico-social, lupta nu este pierdută. Pentru consolidarea clasei de mijloc și, în esență, pentru creșterea cantitativă și calitativă a acesteia, nu este nevoie doar de creșterea veniturilor salariale, sigur, aceasta fiind o măsură necesară, dar nu și suficientă. În opinia mea, clasa de mijloc trebuie ajutată să se întărească, să se dezvolte, fiind un motor important în dezvoltarea economică a țării.
Pentru consolidarea clasei de mijloc, pe lângă stabilitate și predictibilitate în mediul de afaceri, avem nevoie de un cumul de măsuri economice care să prevadă, în principal, creșterea veniturilor, diminuarea cheltuielilor, creșterea locurilor de muncă și creșterea investițiilor care să creeze aceste locuri de muncă.
Problemele privind productivitatea muncii și creșterea prețurilor de consum sunt, așa cum am spus, globale. Multe alte state cu o economie de piață cu tradiție și foarte dezvoltată se confruntă cu probleme serioase din punctul de vedere al scăderii puterii de cumpărare, al creșterii prețurilor pentru anumite produse sau servicii. Criza economicofinanciară ne-a lovit pe toți și, chiar dacă efectele au cunoscut intensități diferite, soluțiile implementate pentru revenirea la o creștere sustenabilă au fost similare și au vizat întărirea clasei de mijloc.
În România, după revenirea la nivelurile salariale _a priori_ de tăierile din 2010, s-a procedat corect pentru instituirea unui sistem stabil fiscal. Taxele și impozitele nu au crescut, TVA-ul la pâine a scăzut și povara fiscală pe agricultură s-a diminuat. Să privim succint efectele: prețuri scăzute la legume și conserve de legume, mai mici cu 16,57%, cartofii costă mai puțin cu 11,61%, uleiul, mai puțin cu 1% și zahărul, mai puțin cu 1,21%, pâinea și produsele de panificație costă mai puțin cu între 8 și 11,5% în medie.
Per total, prețurile alimentelor au scăzut, în luna octombrie, cu 1,8%, în medie. Dacă la aceste reduceri de prețuri adăugăm creșterile salariale medii nete pentru anul 2013, cu 103 lei, dar și creșterea numărului de salariați din economie, ajungem la cifra de 94.000 în perioada aprilie–septembrie a anului curent, desenăm un peisaj economic propice pentru dezvoltarea unei clase de mijloc performante în întreaga țară.
Trebuie să înțelegem faptul că cele mai mari cheltuieli din bugetul familiei reprezintă cheltuieli recurente, în special pe alimente. Creșterea veniturilor nu este suficientă pentru determinarea unei creșteri a numărului persoanelor angajate care compun clasa de mijloc.
Trebuie să fim cinstiți și să spunem că mai avem foarte mult de lucru pentru ca România să se poată lăuda cu o clasă de mijloc performantă la nivel euroatlantic, dar acest obiectiv nu poate fi atins fără consolidarea sectorului IMM-urilor și fără o stabilitate și o predictibilitate fiscală în legislație.
Trebuie să menținem trendul de creștere al clasei de mijloc. Sunt convinsă că acest obiectiv trebuie să fie primordial în conturarea politicilor publice din următorii ani. Nu ne putem permite să avem o clasă de mijloc anemică și neperformantă într-un moment în care sănătatea economiei europene și euroatlantice este în revenire.
Pentru atingerea acestui obiectiv, cred că un set de politici fiscale coerente și orientate spre beneficiile clasei de mijloc este mai mult decât necesar. Recent, au apărut în spațiul public zvonuri care prezentau total eronat posibilitatea creșterii cotei unice de impozitare.
Stimați colegi,
Consider că oricine are un interes politic sau electoral în a lansa astfel de ipoteze neacoperite trebuie să se gândească de două ori înainte de a face un asemenea gest. Este rău pentru economie, este rău pentru consolidarea clasei de mijloc să anunțăm public că taxele sunt pe cale de a crește. Obiectivul USL a fost întotdeauna menținerea cotei unice sau scăderea poverii fiscale de pe clasa de mijloc, de la 16% în jos.
Acest principiu a fost, este și va rămâne neschimbat atât timp cât USL-ul va exista. Relaxarea fiscală este un deziderat la care forțele politice din USL s-au angajat. Reducerea CAS-ului la angajator este o măsură în curs de implementare acum, la nivelul Guvernului, și trebuie să înțelegem faptul că nimeni nu are interesul de a crește povara fiscală pe cei care au acum potențialul de a consolida clasa de mijloc românească. O astfel de măsură ar fi o greșeală și ar contraveni flagrant principiilor de guvernare pe care noi, ca parteneri de guvernare, ni le-am asumat în fața electoratului.
În concluzie, stimați colegi, consolidarea clasei de mijloc este singura soluție pe care o avem acum la dispoziție pentru întărirea capacității noastre economice pe termen lung. Chiar dacă efectele economice pozitive asupra clasei de mijloc sunt greu de observat, acestea există și avem datoria să le menținem, indiferent de doctrina economică pe care o preferăm și indiferent de cine asigură guvernarea țării. Eu îmi exprim sprijinul necondiționat pentru orice strategie economico-fiscală orientată către asigurarea creșterii sustenabile a clasei de mijloc, pentru că numai astfel putem să credem într-un viitor mai bun și să nu repetăm greșelile trecutului.
Am susținut și voi continua să promovez politicile publice progresiste care să susțină dezvoltarea economică, funcționarea economiei de piață, crearea de locuri de muncă, protecție socială pentru cei nevoiași și defavorizați, statul având, în opinia mea, un rol activ în domenii precum educația și sănătatea.
Progresul economic nu exclude politicile de protecție socială, așa după cum politicile de protecție socială nu împiedică progresul economic. În realitate, sunt complementare.
Vă mulțumesc.
Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.