Ana Birchall

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În legătură cu COM 120, și Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe punctul de vedere transmis de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană, analiza proprie a secretariatului nostru, contribuțiile în cadrul dezbaterilor ale reprezentanților instituțiilor sus-menționate.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene salută foaia de parcurs Înapoi la Schengen, pentru că detaliază pașii necesari pentru a reveni la o gestionare eficientă a frontierelor externe și interne ale Uniunii Europene într-un timp cât mai scurt, până la sfârșitul anului 2016, pentru a limita cât mai mult pierderile în plan economic, turistic, al liberei circulații a forței de muncă, de exemplu.

De asemenea, considerăm documentul ca pe unul de studiu, care promovează propuneri de remediere a situației _de facto_ și un calendar precis de urmat.

Am remarcat, în opinia noastră, faptul că, pentru prima dată, la nivelul instituțiilor Uniunii Europene s-a făcut o evaluare a costurilor aferente renunțării la sistemul Schengen, în plan economic, turistic, al liberei circulații a forței de muncă și al costurilor administrative.

Apreciem că valoarea costurilor economice este de 5–8 miliarde de euro anual. Într-o atare situație, ar fi destul de mari și foarte serioase.

De asemenea, în opinia noastră, susținem efectuarea de controale în secțiuni de frontieră internă numai în cazurile în care acestea sunt necesare și proporționale amenințării grave identificate la adresa ordinii publice și a securității interne și doar pe o perioadă limitată.

Am semnalat că prin rapoartele Comisiei Europene privind stadiul returnării, relocării migranților, conform deciziilor Consiliului European din 2015, se constată că un număr foarte mic de persoane au fost relocate din Grecia și Italia, ceea ce conduce la concluzia că trebuie analizate cu mai multă atenție procedurile și găsite soluțiile concrete de a le grăbi la nivelul statelor membre.

Am reamintit, în opinia noastră, că România acționează _de facto_ încă din 2010 ca un membru al Spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile necesare pentru ridicarea controlului la toate frontierele interne, participând activ la toate acțiunile de securizare a frontierelor externe și, în mod deosebit, asigurând paza și securitatea unui segment extrem de important al frontierei externe a Uniunii Europene, peste 2.070 de km. Și, în acest fel, contribuim în fiecare zi, în mod substanțial, la asigurarea securității fiecărui cetățean al Uniunii Europene.

Comisia noastră supune plenului Camerei Deputaților, spre adoptare, opinia în forma adoptată cu unanimitate în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 8 iunie 2016. Mulțumesc.