Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte.

La data de 12 mai anul curent, comisia noastră împreună cu Comisia pentru politică externă au organizat o ședință comună cu numeroși invitați din Parlament, Guvern, Administrația Prezidențială, mediul academic,

reprezentanțele în România ale instituțiilor Uniunii Europene, organizații ale societății civile, instituții de presă. Au participat și ambasadorii Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei și Poloniei.

Am dorit să identificăm astfel opțiunile politice ale principalilor actori, opinia noastră a preluat aceste tendințe. Am remarcat că politica europeană de vecinătate necesită o analiză mai precisă a intereselor Uniunii Europene, dar și ale partenerilor săi, pentru a fi adecvată scopului în care a fost creată.

Situația de instabilitate existentă atât în vecinătatea estică, cât și în vecinătatea sudică a Uniunii, impune consolidarea profilului strategic al politicii de vecinătate a Uniunii Europene, de aceea noul format al parteneriatelor ar trebui să fie mult mai orientat politic decât tehnic, cum a fost până în prezent.

Opinia noastră susține consolidarea principiului diferențierii și a celui denumit „mai mult pentru mai mult” – _more for more_ – pentru a reflecta poziționarea și aspirațiile diverse ale statelor partenere în ceea ce privește perspectiva raporturilor cu Uniunea Europeană.

Susținem flexibilitatea sporită a politicii de vecinătate, prin care să se asigure o capacitate mai bună de reacție a Uniunii la schimbările geostrategice survenite în vecinătatea sa.

Admitem că nivelul de asumare din statele partenere poate fi sporit prin focalizarea cooperării pe obiective concrete, în măsura în care să aducă vizibilitate și o valoare adăugată concretă în beneficiul țărilor respective. Programul privind mobilitatea prin liberalizarea regimului de vize, precum și programele din sfera dezvoltării economice sociale durabile reprezintă exemple în acest sens.

Rolul societății din țările partenere neperformante ar trebui să crească în mod semnificativ, pentru că dacă așteptăm crearea unei mase critice în societate, care să pună presiune pe guverne în scopul reformelor democratice, trebuie să contribuim la dezvoltarea societăților din aceste state.

Am susținut că Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, care și-au afirmat opțiunea pentru integrarea europeană, ar fi trebuit să li se ofere o perspectivă europeană clară, astfel încât să nu fie creat sentimentul că sunt solicitate reforme dificile fără a li se oferi și o perspectivă de aderare.

Susținem implementarea conceptului Ministerului Afacerilor Externe pentru ameliorarea situației de securitate din estul Uniunii prin crearea acelei „centuri de securitate” – _security trusts_ –, respectiv prin crearea unei platforme de dialog care să includă și cooperarea cu vecinii vecinilor, adică cu acele state care împărtășesc viziunea pacifistă a Uniunii Europene, și să excludă orice dimensiune militară.