Ana Birchall

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

„România poate și trebuie să-și asume un rol activ în promovarea protecției și a drepturilor copilului la nivel regional și european, în interiorul grupului de lucru înființat în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră”

În declarația de astăzi am să vă vorbesc despre rolul activ și inovator pe care România poate și trebuie să și-l asume, ca model în practicile și politicile de protecție a copilului, pentru statele din regiunea noastră.

Nu este prima oară când militez, chiar de la această tribună, pentru ca România să își asume un rol decisiv în promovarea protecției drepturilor copilului și a bunăstării copiilor la nivel regional. Experiențele acumulate de țara noastră în ceea ce privește creșterea calității serviciilor de protecție a copilului, după o perioadă de dezordine generalizată și de sărăcie cronică din prima jumătate a anilor ’90, pot servi drept model și exemplu pentru state care se confruntă în prezent cu problemele pe care noi le-am avut în trecut.

Elaborarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014–2020 și a Planului operațional pentru implementarea acesteia pentru perioada 2014–2016, introdusă acum în dezbatere publică, îmi dă ocazia să propun ca un capitol din această strategie să prevadă în mod specific rolul pe care România îl poate avea în prezentarea către statele din regiunea Mării Negre a politicilor publice implementate pentru reducerea numărului de copii care cresc în instituții și pentru promovarea și protejarea drepturilor copiilor per ansamblu.

Pe modelul Convenției de la Istanbul privind eliminarea violenței împotriva femeilor, trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluțiile problemelor care se extind la nivel regional. Sărăcia în care trăiesc mulți copii, instituționalizarea acestora, accesul greu la educație și traficul de copii nu cunosc barierele granițelor dintre state. Sunt probleme care afectează, la un nivel sau altul, toate societățile din regiune și eu cred că este și de datoria noastră să punem la comun experiența pe care am dobândit-o în domeniul protecției copiilor pentru a fi disponibilă tuturor statelor din regiunea Mării Negre, și nu numai.

Și pentru aceste motive consider că proiectul „Împreună pentru copii: Coaliții de ONG-uri mai puternice în regiunea Mării Negre” este bine-venit. Proiectul pune la comun eforturile ONG-urilor și ale altor instituții publice centrale în consolidarea unei relații pe care trebuie să o construim la nivel regional și în jurul soluțiilor comune pentru problemele copiilor.

Cooperarea regională trebuie să pornească inclusiv de la această abordare comună a problematicii protecției copiilor, în fața căreia doar împreună putem promova și rezolva mai eficient politicile publice privind protecția și drepturile copiilor.

Tocmai de aceea consider că în interiorul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) trebuie să creăm și această nouă punte de colaborare atât între instituțiile noastre publice, cât și ale vecinilor noștri din regiune, cât și la nivelul societății civile, în așa fel încât prioritatea numărul unu să devină protecția și promovarea drepturilor copiilor din întreaga regiune.