Radu Alexandru Feldman

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Îmi pare nespus de rău să observ că până și o memorie prodigioasă și prestigioasă ca a domnului senator Frunda poate, uneori, să intre în momente de impas.

Vă amintesc, domnule senator Frunda, că, urmare faptului că am sesizat instituțiile abilitate ale statului referitor la escrocheriile pe scară largă pe care un membru al Partidului România Mare le făcea în detrimentul cetățenilor României, respectivul individ a făcut un denunț la DNA, punându-mi în cârcă o sumă gravă de acuze. DNA-ul și-a făcut datoria, m-a chemat, m-a cercetat, m-a anchetat, mi-a cerut declarații, probe, o procedură întreagă. De câte ori am intrat și de câte ori am ieșit de la DNA, presa era la intrare, presa își făcea datoria. A fost un final cu _happy-end_ . Parchetul, respectiv DNA-ul, a dat acel verdict de „Neîncepere a urmăririi penale”. Nicio clipă, nici atunci, nici ulterior, nu mi-am pus întrebarea dacă DNA-ul este necesar, dacă DNA-ul este o instituție de care România are nevoie.

Așa că urarea prietenească și sinceră, mai ales sinceră, și nu mă îndoiesc de aceasta, pe care mi-o faceți este futilă, pentru că am trecut prin această experiență și oricare dintre noi putem trece prin asemenea experiențe extrem de neplăcute, și oricare dintre noi putem trece, cum am trecut eu, prin această experiență în avanpremiera unei campanii electorale. E un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. Asupra acestei chestiuni nu încap discuții, nu încap nuanțe.

Referitor la cea de-a doua intervenție, în care ați avut bunăvoința să mă citați, n-am spus nicio clipă că ANI este cea mai importantă problemă a justiției române, dar mi se pare că a proceda prin a spune: „Uite câte altele mai avem de rezolvat, de ce să ne oprim acum tocmai pe ANI”, este o procedură nu foarte elegantă și nu foarte productivă.

Așa că, domnule senator Frunda György, vă rog foarte mult, dăruiți-ne nouă, Senatului României și colegilor dumneavoastră, de câte ori aveți ocazia, proba înaltului dumneavoastră profesionalism și a bunei-credințe. În această ipostază, în aceste ipostaze, vă voi aplauda întotdeauna. În celelalte, cu cel mai sincer regret, îmi voi exprima rezervele.

Vă mulțumesc.