Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 noiembrie 2009
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Daniela Popa
Discurs
## Mulțumesc și eu.
Nu avem amendamente admise sau respinse și, în conformitate cu art. 106 din regulamentul nostru, proiectul de lege rămâne la votul final.
Punctul 13 – Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Din partea inițiatorului, domnul Valentin Iliescu. Vă rog, aveți cuvântul.
**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
În primul rând, doresc să prezint câteva dintre argumentele pe care le-a avut Guvernul atunci când a dat curs solicitării Președintelui României Traian Băsescu de a demara procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului național exact în ziua alegerilor prezidențiale, pe 22 noiembrie.
Schimbările pe care Guvernul le-a avut în vedere și argumentele pe care le aduce în susținere sunt următoarele: prin prezenta ordonanță de urgență se are în vedere, în primul rând, crearea cadrului legal pentru desfășurarea referendumului național pentru organizarea în România a unui Parlament unicameral odată cu scrutinul pentru alegerea Președintelui României, la data de 22 noiembrie.
În al doilea rând, se dorește completarea Legii nr. 3/2000 cu norme care să înlocuiască textele declarate neconstituționale, prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007, și anume introducerea unei norme care să stabilească faptul prin care Parlamentul își exprimă punctul de vedere asupra referendumului inițiat de Președintele României, care va fi adoptată cu votul majorității parlamentarilor prezenți.
În al treilea rând, pentru a nu se ajunge la situația obstrucționării de către Parlament a unei atribuții constituționale a Președintelui României, mai ales în care obiectivul referendumului l-ar putea reprezenta supunerea arbitrajului corpului electoral, a soluționării unui conflict născut între președinte și Parlament, se instituie acel termen de 20 de zile în care Parlamentul trebuie să se pronunțe cu privire la solicitarea președintelui.
În al patrulea rând, stabilirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea președintelui, în care Parlamentul urmează să-și exprime punctul de vedere nu este de natură a afecta regimul acestei instituții fundamentale a statului.
Un astfel de termen are ca scop stabilirea unui traseu clar al procedurii organizării referendumului, deci al unei consultări populare care vizează inevitabil problemele fundamentale ale societății.
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Comisia de la Veneția, a adoptat cu prilejul celei de-a XVIII-a reuniuni din 2006 documentul intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului”. Astfel, în acest document se precizează că în cazul în care Parlamentul are obligația de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să-și dea acest aviz consultativ. Dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului.