Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·29 octombrie 2013
Declarații politice · respins
Eugen Constantin Uricec
Discurs
„Mulțumim, militari! Mulțumim, Armată Română!”
Chiar dacă Ziua Națională a Armatei Române s-a sărbătorit la sfârșitul săptămânii trecute, cred cu putere că este de datoria noastră să cinstim și să arătăm respectul cuvenit tuturor celor care au căzut cu vitejie sub stindardul tricolor și tuturor celor care, astăzi, servesc cu onoare țelurile naționale, atât în țară, cât și peste hotare, alături de partenerii noștri euroatlantici.
Armata română a fost și va rămâne una dintre armatele cele mai iubitoare de țară și de neamul său. Sunt puține oștiri care au demonstrat atâta curaj precum armata română, atât în Primul cât și în cel de Al Doilea Război Mondial.
„Pe aici nu se trece!” este o deviză care a depășit deja semnificația și eroismul momentelor de la Mărăști și Mărășești. „Pe aici nu se trece!” este deviza tinerilor de astăzi care luptă pe fronturile din Afganistan, Irak sau în operațiunile de menținere a păcii. „Pe aici nu se trece!” este cel mai puternic exemplu de vitejie pe care-l pot demonstra militarii români, cei mai puțin înzestrați din punct de vedere tehnic dintre soldații prezenți în operațiuni.
Armata română a reprezentat dintotdeauna elementul de echilibru și încredere, că statul român este și va rămâne suveran și indivizibil. Nu întâmplător, populația țării noastre manifestă cea mai puternică încredere în această instituție a statului român. Nu întâmplător, tot mai multe batalioane ale armatei americane sunt puse astăzi sub comanda bravilor ofițeri români. Nu întâmplător, prea mulți soldați români se întorc acasă răniți sau chiar neînsuflețiți, pentru că sunt singurii care-și asumă și cele mai periculoase misiuni. Ce altă recunoaștere ne mai trebuie pentru faptele și comportamentul de nezdruncinat ale soldaților noștri decât recunoașterea lor internațională?
Trebuie să nu uităm, chiar și la zi festivă, că bravii noștri soldați se confruntă cu nenumărate probleme, în special de dotare. Economia românească nu a generat până acum resursele necesare înzestrării cu armamentul și logistica necesară unei armate de secol XXI. Economia românească nu a permis ca soldele primite de militarii din misiuni să se ridice la înălțimea curajului și a meritului lor.
Cu toate acestea, n-ar trebui să trecem cu vederea eforturile pe care le-a făcut Guvernul Ponta pentru achiziția unei flote de avioane F16, de prea mult timp așteptate de către militarii noștri.
N-ar trebui să trecem cu vederea nici acțiunile Guvernului de a înlătura nedreptățile sociale legate de bravii noștri veterani de război sau nedreptățile făcute militarilor pensionari.
Chiar dacă mai sunt foarte multe de făcut pentru militarii armatei române, am speranța că Guvernul îi va trata și în viitor, cu același respect, pe soldații români, iar la 4 ani de guvernare să putem spune că soldaților noștri nu le lipsesc nici logistica și nici respectul nostru pentru faptele lor, materializat în solde juste.