Aurel Olarean

„Ne-am obișnuit să ne vindem ieftin. Acum Europa nu ne mai lasă.”

Mă bucur să observ că, dacă vocile noastre nu prea sunt luate în seamă de Guvernul Tăriceanu II, totuși există o voce care nu poate fi ignorată: cea a Comisiei Europene. Am sesizat, și nu o singură dată, modul total aberant în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului înțelege să facă privatizarea marilor întreprinderi românești. Nu știu dacă există situații în care încercările de privatizare dirijate de AVAS să nu fi stârnit comentarii negative și reacții violente din partea celor interesați. Au fost, pe rând, falimentate, și apoi decapitate, întreprinderi emblematice ale industriei românești, totul fiind făcut sub masca unor licitații interminabile repetate și răzrepetate, plecând de la evaluări mult sub valoarea reală a patrimoniului și ajungând apoi la vânzarea fragmentată pe un preț de nimic.

Acestea au fost, în marea lor majoritate, probleme interne ale României și semnalele noastre au fost ignorate. Dar iată că acum, cu tupeul hoțului neprins, AVAS-ul a încălcat legislația europeană cu privire la acordarea ajutoarelor de stat în cazul privatizării Uzinei „Automobileˮ Craiova. Asta nu am mai spus-o noi, ci Comisia Europeană, care acuză oficial Guvernul României că a acordat un ajutor ilegal de 27 milioane euro Firmei Ford, firmă care, imediat și fără să clipească, s-a declarat de acord cu această decizie și urmează să plătească această sumă. De aici, lucrurile încep să se complice și obrazul Guvernului... ar trebui, dar nu este cazul, să roșească.

O logică elementară ne arată că Firma Ford, fiind de acord cu plata suplimentară a 27 milioane de euro pentru preluarea acestei uzine, știa care este valoarea reală. Oare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu știa? Știa, așa cum a știut și în cazul „Semănătoareaˮ, „Autobuzulˮ, „Romanˮ sau Tractorulˮ... ca să nu mai înșir aici și alte întreprinderi falimentate voluntar de AVAS.

Stimați colegi, am fost învățați să ne vindem ieftin. Sau, mai exact, am fost obligați să ne vindem ieftin de cei care aveau interes. Dar am ajuns în situația în care Uniunea Europeană nu ne mai permite asta. Există legi și reguli care trebuie respectate, indiferent că ne place sau nu, indiferent că este vorba de Franța, Germania sau România. A proteja forța de muncă locală este una, și a subevalua un bun național este alta.

Sunt curios care va fi reacția Parchetului General în acest caz, pentru că acum DNA-ul se ocupă de cazul unor impresari care au declarat alte sume decât cele reale pentru transferul unor fotbaliști. Subevaluarea cu 27 milioane euro a unei uzine naționale va fi oare un motiv de autosesizare? Mă îndoiesc. Dar pata de rușine pe obrazul Guvernului Tăriceanu va rămâne!