Ileana Cristina Dumitrache

„Ne dorim un prim loc în Europa la bolile sărăciei?”

Nu numai pentru că la data de 7 aprilie este marcată Ziua internațională a sănătății, ci și pentru că se află deja în dezbatere o nouă Strategie în domeniul sănătății, ar trebui să ne uităm la ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate românesc. Cele câteva date statistice care ne arată că România se situează pe un loc fruntaș nedorit la mortalitatea infantilă, la abandonul copiilor în maternități, la numărul de avorturi primitive/întreruperi de sarcină sau la numărul de bolnavi de tuberculoză și hepatită B și C, toate acestea – pe lângă o altă „performanță” regretabilă, respectiv un ultim loc pe care se situează România din punctul de vedere al prevenirii gripei – reprezintă tot atâtea motive de mâhnire și îngrijorare și aceasta cu atât mai mult cu cât afecțiunile enumerate _,_ sau mai bine le denumim disfuncționalități comportamentale, care țin în primul rând de educație și mai puțin de un sistem medical neperformant, indică prezența unor probleme cu privire la sănătatea populației tipice țărilor sărace.

În ultima perioadă, s-a semnalat creșterea factorilor de risc la adresa sănătății din cauza unor deviații de comportament, precum consumul de alcool sau droguri, mai ales în rândul tinerilor, iar efectele acestora se vor vedea în timp, în cel mai „fericit” caz, dacă nu cumva un consum excesiv va accelera dezvoltarea unor maladii sau chiar decesul prematur al celor în cauză.

De aceea, educația timpurie, prevenția și combaterea unor comportamente neadecvate trebuie să ocupe un loc central în procesul de protejare a sănătății populației.

Parteneriatul public-privat, proiectele de dezbateri pe tema sănătății incluse în Programul „Școala altfel”, implicarea ONG-urilor în educarea timpurie a copiilor pot contribui la îmbunătățirea/schimbarea stilului de viață și adoptarea unei atitudini responsabile vizavi de factorii comportamentali care afectează starea de sănătate.

Știu, de asemenea, că fără fonduri financiare suficiente nu se pot realiza programe susținute de menținere a stării de sănătate a populației. În situația actuală, nu putem vorbi de rezolvarea pe scară largă a unor situații deja uzuale, precum transplantul de organe sau asigurarea asistenței medicale în cazul bolilor rare. Chiar, la un moment dat, s-a încercat realizarea unui registru național al bolilor rare, despre care nu cunosc mai multe detalii și nici nu știu dacă s-a reușit finalizarea lui.

Cert este însă că datele statistice, alături de exodul cadrelor medicale, de lipsa vaccinurilor esențiale și a unei educații susținute, indică un regres în procesul de îmbunătățire a stării de sănătate a populației, și nicidecum progresul mult așteptat în sistemul de sănătate publică.

Sper ca în perioada de guvernare actuală să reușim să introducem în școli un program coerent de educare a tinerei generații în spiritul cunoașterii beneficiilor unei vieți „curate”.