Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 martie 2015
other
Sanda Maria Ardeleanu
Discurs
„Neajunsurile învățământului, condamnate de ordonanțele de urgență ale Guvernului Ponta”
Rapoartele de activitate prezentate recent de inspectoratele școlare județene dezvăluie o parte din neajunsurile cu care se confruntă învățământul românesc:
– dotarea minimă a cabinetelor și laboratoarelor școlare, acolo unde ele nu au fost transformate în săli de clasă, din lipsă de spațiu;
– suportarea achiziționării sau confecționării dotărilor din laboratoare de către cadrele didactice;
– tehnică IT uzată, înlocuită parțial în puține laboratoare;
– lipsa licențelor de ultimă generație care complică situația disciplinelor TIC;
– creșterea numărului de elevi într-o clasă la 40, în timp de numărul calculatoarelor într-un laborator de informatică a rămas la 25;
– lipsa completă a laboratoarelor de chimie, biologie sau fizică în unele școli;
– fond de carte învechit și uzat în biblioteci;
– săli de sport improprii, nedotate corespunzător cu materiale didactice.
La aceste probleme se adaugă și cazurile în care actul educațional se desfășoară „pe propria răspundere” a cadrelor didactice ce fac eforturi substanțiale pentru a primi copiii în școli, fiind puși chiar în situația de a amenaja săli de clasă în imobile proprietate personală. Mii de copii învață în școli fără autorizație sanitară, iar alte sute, majoritatea din familii defavorizate, nici nu mai ajung vreodată într-o sală de clasă, rămân nealfabetizați, fără vreo șansă la o viață mai bună.
În directă legătură cu una din problemele semnalate în raportările cadrelor didactice, și anume existența unor dotări minime, depășite moral și fizic, în liceele cu învățământ profesional și tehnic, unde activitatea de clasă se bazează pe componenta practică, se află poziția PNL privind învățământul dual.
Săptămâna trecută, în Camera Deputaților, prin eforturile parlamentarilor PNL, s-a reușit corectarea OUG nr. 94/2014 prin impunerea unor amendamente care vizau funcționarea învățământului dual. Ordonanța creștea birocrația din sistem și scădea spre zero șansele elevilor din comunitățile sărace să urmeze cursurile unei școli profesionale, intenția Guvernului fiind clară, de a desființa aceste școli. Concret, mediul privat era obligat să plătească salarii elevilor, să ceară aprobări de la mai multe instituții și consilii, iar învățământul dual era limitat la doi ani.
Ignorând practic statisticile – unul din patru tineri este șomer, iar 16% din tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu studiază și nici nu urmează niciun curs de formare profesională –, Guvernul Ponta a dorit să împiedice mediul privat să susțină învățământul profesional, adică exact cei care pot suporta modernizarea laboratoarelor de
specialitate și care, ulterior, ar fi devenit beneficiarii direcți ai acestei forțe de muncă.