Nicio barieră administrativă! Acest lucru nu s-a întâmplat de mulți ani
în România, poate niciodată! Și aș vrea să mă contraziceți. Toți constructorii au front de lucru.
Dar vă mai spun ceva. Acum se vede slăbiciunea companiilor, cele mai multe dintre ele străine, care au câștigat licitații în România în ultimii 20 de ani. Nu vedem pe șantiere utilajele pe care le-au pus în documentația cu care au câștigat licitațiile! Vedem pe șantiere doar niște utilaje de mâna a doua, exploatate de niște companii care nici măcar nu sunt subcontractorii declarați, sunt doar niște prestatori plătiți în bătaie de joc. Și știu acest lucru pentru că, în ultimul timp, de trei luni de zile, toți secretarii de stat din Ministerul Transporturilor au repartizat câte un segment de autostradă în care există șantiere. Fiecare dintre aceștia merge o dată la două săptămâni în șantier, împreună cu prefecți, împreună cu președinți de consilii județene, împreună cu reprezentanți ai autorităților de control. Stau de vorbă cu antreprenorii, fac procese-verbale pentru fiecare vizită pe care o fac acolo și iau în scris că antreprenorii nu au niciun impediment din partea statului român în a lucra.
Dar să revin la aserțiunile dumneavoastră.
Vorbesc de Sebeș–Turda. Bineînțeles că din dronă arată foarte bine aceste două segmente, dar vă invit, stimați colegi, să aveți curiozitatea să mergeți să vedeți acele două sectoare de autostradă, să stați de vorbă cu antreprenorii și să-i întrebați de ce niciunul dintre ei nu solicită începerea activităților de recepție. La unul din loturi a expirat termenul de predare pe 21 iunie. O să vă pot oferi, probabil, doar facturile de penalități pentru acești antreprenori, pentru că, din punctul de vedere al calității lucrărilor, mai sunt multe de verificat, credeți-mă!
Comparativ cu situația de anul trecut, de asemenea, când bugetele companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor au fost aprobate în a doua jumătate a anului, în acest mandat 90% din bugetele acestor companii deja au fost aprobate, prin ordin de ministru sau hotărâri ale Guvernului și acest lucru nu este puțin, pentru că, astăzi, în toate companiile din subordinea ministerului deja au loc procedurile care privesc investițiile, care privesc achizițiile publice de bunuri și servicii.
Referitor la fondurile europene.
În treacăt fie spus, vreau să vă amintesc un lucru, stimați inițiatori ai acestei ordonanțe simple. Am fost invitat la comisie în ziua când eram – spre deosebire de mulți miniștri care n-au mai fost la vreun consiliu al miniștrilor la Consiliul European – la Bruxelles și v-am scris... pentru că era foarte normal să priviți pe site-ul ministerului, pentru că există explicațiile cu privire la situația fondurilor europene. Da! Și ați privit, pentru că la Sinaia, când am venit împreună cu directorul direcției organismului intermediar, n-ați mai fost curioși să aflați cum stăm cu situația fondurilor europene. Probabil că aveți stenograme și cu privire la acest lucru, domnule!
În perioada mandatului meu, de la sfârșitul lunii ianuarie până în prezent, au fost autorizate fonduri europene, ceea ce înseamnă absorbție de aproximativ 508 milioane de lei.
Ministerul Transporturilor se află astăzi în competiția, în ierarhia pe care o avem în Guvern, legat de absorbția fondurilor europene, pe locul doi, după Ministerul Agriculturii, putând să vă raportăm că peste 850 de milioane de euro au fost autorizate pentru plată.
De asemenea, au fost semnate contracte și acte adiționale de finanțare în valoare de peste 570 de milioane de lei. Dar poate că nu este suficientă nici această informație.
Să vă mai spun și alte lucruri. Am reușit la Aeroportul Henri Coandă un lucru care nu s-a rezolvat în patru ani: pista II a acestui aeroport, închisă pe o treime, care putea fi deschisă mai repede..., s-au făcut lucrări la acea pistă într-o lună de zile. Astăzi, pe Aeroportul Henri Coandă se zboară la capacitate pe ambele piste, ceea ce înseamnă o creștere a capacității de operare a aeroportului cu 50%.
La sfârșitul iernii, toată lumea ridica problema că sar țăndări din pistele de la Aeroportul Henri Coandă și din căile de rulare. Astăzi toate aceste deficiențe au fost remediate, deși problema trenează de ani buni, și am putut să o rezolvăm într-o primăvară totuși.
Să vorbim despre TAROM.
Este primul an în care avem o perspectivă reală de a reveni pe profit, la finalul anului, după 10 ani de pierderi. Numărul pasagerilor pe primul trimestru, stimați domni, a crescut cu 22%. Rata de încărcare a avioanelor a crescut cu peste 11 procente. Compania are încă două aeronave de ultimă generație și este în discuții pentru încă un pachet. Iar cele două avioane A310, care știți că stau de ani, în vederea casării, au fost vândute. Unul dintre ele deja și-a luat zborul către un nou beneficiar, iar celălalt urmează să facă acest lucru.
Deci totuși se mai întâmplă lucruri la Ministerul Transporturilor.
Oricât de dezagreabil va părea, eu nu o să tolerez nici ipocrizia, nici amatorismul și nici populismul cu care abordați situația infrastructurii din România, exploatând poate un fișier audio și nimic mai mult.
Domnilor inițiatori ai acestei moțiuni simple golite de argumente, deși vă declarați fani ai implementării rapide de autostrăzi, lucru pe care, în paranteză fie spus, nu l-ați demonstrat când ați avut ocazia, vă minunați de ce se renunță la discuțiile cu Banca Mondială, când această variantă presupune ca implementarea obiectivului să fie finalizată după 2030, implicând un nou studiu de fezabilitate, mai ales că Banca Mondială și-a oferit sprijinul financiar doar pentru realizarea studiului de fezabilitate, nu și pentru construcția propriu-zisă. Dar vă rog să rețineți un aspect: Ministerul Transporturilor nu a avut niciun contract, niciun acord cu Banca Mondială. Nu avem nicio obligație contractuală, politică sau diplomatică pe acest subiect. A fost o discuție exploratorie acum un an. În plus, proiectul viza mulți bani pentru asistență tehnică în domeniul resurselor umane și știți bine acest lucru. Acest Guvern a decis
că cea mai rapidă variantă pentru realizarea autostrăzii Ploiești–Brașov o reprezintă parteneriatul public-privat. Este un proiect greu, care consumă o resursă financiară uriașă.
Din păcate, setea dumneavoastră de senzațional a dus în spațiul public o discuție care a avut un caracter tehnic. La Sinaia, în cadrul Comisiei pentru transporturi, v-am prezentat o situație, urmând ca, desigur, să fie parcurse etape necesare în dialogul nostru cu Banca Mondială. Însă, desigur, pe bună dreptate, astăzi, banca afirmă că a aflat din presă, deși Guvernul României are în vedere abordarea corespunzătoare a acestui subiect. Statul român nu-și mai permite, nici financiar, nici ca timp, să refacă studii pentru trasee clare care au fost stabilite încă de acum mulți ani.
Pe autostrada Pitești–Sibiu, spre exemplu, studiile geotehnice au fost realizate în continuare de compania de drumuri, dar în zonele în care acestea lipseau avem sute de foraje. Ne apucăm să facem acum alte sute, ca să dăm de lucru acelorași firme? Eu cred că morfologia munților Carpați nu s-a schimbat în ultimele mii de ani, așa încât studiile care au fost făcute, dacă sunt suficiente, vor fi folosite, dacă vor mai trebui făcute, se vor mai face.
Revin la autostrada Sibiu–Pitești și vă spun că nu este blocată, se așteaptă obținerea acordului de mediu. Secțiunile 1 și 5 sunt în faza finală de evaluare a ofertelor. Autostrada Sibiu–Pitești a fost, poate, blocată de un consilier al unui prim-ministru prin 2015, azi promotor al moțiunii. Pentru secțiunea IV există deja un caiet de sarcini, pe care experții BEI–PASSA au dat un punct de vedere, în baza căruia se poate lansa procedura.
Pentru secțiunile II și III există o strategie de implementare, care a început încă de când s-au publicat anunțurile de intenție.
Îi răspund celui care face afirmații nedocumentate că proiectul este pregătit pentru a fi lansat. Se așteaptă doar obținerea acordului de mediu, a cărui evaluare este în stadiul final, fiind depus un ultim document, adică studiul de evaluare adecvată. Această situație este determinată de opinia consultanților Comisiei Europene privind succesiunea acestor demersuri. Nu a fost alegerea noastră. Scopul lansării procedurii pentru capetele autostrăzii, cu o clauză suspensivă, de altfel, absolut legală, a fost tocmai acela de a câștiga timp, știind toți cât durează o procedură de achiziție.
Propuneți licitarea supervizării. Când vedeți că nu suntem lăsați să licităm lucrările pentru segmentul... Oare nu propuneți să punem căruța înaintea cailor?! Cred că vă grăbiți totuși doar la contracte de consultanță.
Vorbiți de blocaje. Aceste blocaje au apărut și din cauza unei legislații greoaie, neclare, care trena de ani buni. Toată lumea se plânge că licitațiile stau pe loc, așa că am modificat Legea exproprierilor, a achizițiilor publice și a contestațiilor, la nivel de Guvern, desigur.
Multe dintre blocajele pe care le-ați enumerat în textul acestei moțiuni se vor rezolva datorită modificărilor aduse
de Guvernul PSD–ALDE la aceste legi. De ce nu s-au făcut până acum aceste lucruri și de ce atât de târziu?!
Autostrada Târgu-Mureș–Iași.
Ar trebui să știți, domnilor inițiatori ai moțiunii, mai ales cei care sunteți membri în Comisia pentru transporturi, că nu există posibilitatea obținerii unui acord de mediu pentru Târgu-Mureș–Târgu Neamț. Inclusiv consultanții europeni ne spun aceasta. Ei propun o alternativă de traseu, pentru că în varianta de traseu la care se referă textul moțiunii nu există posibilitatea obținerii acordului de mediu, lucruri demonstrate și pentru care am fost avertizați ca fiind imposibile.
Pentru sectorul Târgu Neamț–Iași există soluții de implementare și Guvernul României a ales parteneriatul public-privat.
Vorbesc de autostrada Lugoj–Deva, secțiunea cu celebrele ecoducte. Să înțeleg că în momentul în care colegi de-ai dumneavoastră au acceptat soluția aceea mai grea și costisitoare pentru statul român, aceea de a construi tunele printr-un masiv montan pentru a nu deranja traseul unor urși – care, între noi fie vorba, de 40 de ani nu au fost văzuți pe acolo –, am greșit oare?!
Acum ne certați că nu am vrut să încălcăm legea și să adiționăm un contract cu 100% și am găsit soluția de scoatere separat la licitație a acestui segment. Dar în 2011 v-ați gândit la urmările deciziilor pripite? Se pare că nu.
Cât despre nodul Holdea, lucrările suplimentare nu au fost prevăzute în contractul inițial, iar noi acum facem eforturi să finalizăm negocierea pentru adiționarea acestor lucrări.
Scopul acestei abordări vizează soluționarea punctuală a problemei privind deschiderea traficului pe întreg lotul de autostradă, odată cu recepționarea lucrărilor prevăzute în cadrul contractului inițial.
Drumul de mare viteză Ploiești–Buzău–Focșani–Pașcani, despre care vorbiți. Știți bine că acum se derulează etapa de evaluare a ofertelor. Sigur, cam îndelungat timpul de evaluare a acestor oferte. Dar, dacă o să-mi spuneți dumneavoastră cum putem influența o comisie de licitație să grăbească acest lucru, fiți siguri că voi ține cont!
Vă precizez că lucrurile au mers cu viteza permisă de legislația în vigoare. Și acest lucru îl știți, de asemenea.
Compania de drumuri estimează semnarea contractelor de studiu de fezabilitate și proiectare în această toamnă. Dar, sigur, vom depinde în continuare de soluționarea contestațiilor.
Menționez că există posibilitatea ca ASF să indice pentru acest drum soluția de construcție la profil de autostradă. Și o să vă spun în continuare de ce.
Drumul expres Craiova–Pitești. Spuneți că există probabilitatea anulării licitației pentru toate loturile. Mi se pare că știți ceva în plus decât ceea este corect și legal să știți.
Cum ați ajuns la această concluzie? Temerile dumneavoastră nu sunt susținute de argumente. Însă încurcăturile care au dus la blocarea proiectului drumul
expres Craiova–Pitești și a Autostrăzii Moldovei au fost cauzate de modificările aduse în 2016 la Hotărârea Guvernului nr. 666. Deși Ministerul Transporturilor deținea o documentație matură, respectiv pentru Craiova–Pitești, studiul de fezabilitate la profil de drum expres, cu toate avizele și acordurile obținute, inclusiv cel de mediu, în hotărârea Guvernului a apărut ca autostradă.
Cu Autostrada Moldovei s-a întâmplat invers. Aveam deja o documentație pentru profil de autostradă, iar prin hotărârea Guvernului despre care am vorbim apare ca proiect de drum expres.
Despre podul de la Brăila. În prezent, contractul este în derulare. Se află în faza de elaborare a proiectului tehnic, cu termen de finalizare la începutul anului 2019.
În paralel se desfășoară procedurile aferente exproprierilor și relocărilor de utilități.
La finalizarea proiectului tehnic vom avea un amplasament liber de sarcini pentru realizarea construcției propriu-zise.
Însă mă folosesc de acest prilej să atrag atenția celor de la Compania de Drumuri că nu voi tolera vreo întârziere în derularea procedurilor administrative. Și le spun că vor răspunde cu locurile lor de muncă, dacă se va perpetua vreo practică asemănătoare unora din trecut.
Centura Bucureștiului. În prezent, procedura de atribuire a contractului de proiectare și execuție aferente centurii sud este încheiată. Sigur, așteptăm finalizarea contestațiilor.
Studiul la care faceți referire, făcut de Banca Europeană de Investiții, a venit cu o oarecare întârziere, dar a fost deja lansată și finalizată procedura de licitație pentru partea de sud, care cuprinde și pasajele Domnești, Berceni și Oltenița.
Tocmai aici a venit proactivitatea celor de la Compania de Drumuri, care au lansat procedura de proiectare și execuție cu un an înainte de apariția studiului BEI a centurii sud, urmând ca în cel mai scurt timp să fie lansată și porțiunea de nord.
Ați vorbit despre înființarea CNIR și declararea proiectului de lege de aprobare a ordonanței de urgență ca neconstituțional.
Îmi aduc aminte că această ordonanță de urgență a fost dată prin 2016, iar printre motivele de respingere apare inclusiv modul de inițiere, acela de ordonanță de urgență.
Sigur că îmi pare rău că nu pot da timpul înapoi, să-i sfătuiesc pe domnii de la Ministerul Transporturilor din acea perioadă să-și modifice strategia.
Moțiunea dumneavoastră, trebuie să repet, nu conține argumente.
Nu aș vrea să vă jignesc, domnilor inițiatori ai acestei moțiuni simple, că nu ați cunoaște lucruri esențiale, însă Ministerul Transporturilor nu se ocupă numai de autostrăzi. Avem 51 de companii în subordine sau în coordonare. Niciunul dintre cei 250 de directori din subordine nu este liniștit, pentru că în fiecare zi îi scot din zona de confort.
Și este bine să știți că la acest moment nu există niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pentru sectorul de transport, iar portofoliul de proiecte aflate în implementare și în contractare va asigura atingerea țintelor de absorbție până la sfârșitul perioadei de programare.
Proiectele de infrastructură de transport cu fonduri europene aflate în implementare sau în licitație se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, de peste două ori valoarea fondurilor aprobate pentru infrastructura de transport în perioada 2014–2020.
În prima jumătate a anului 2018, fondurile europene atrase au fost mai mari decât cele planificate pentru această perioadă.
Săptămâna trecută am transmis Comisiei Europene proiectul major privind modernizarea drumului național 73 Ploiești–Câmpulung–Brașov, în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro, proiect care are și aprobarea JASPERS.
Tot săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat finanțarea a peste 240 de milioane de euro pentru autostrada Câmpia Turzii–Ogra–Târgu-Mureș.
Este bine să știți că a fost aprobată supracontractarea cu 300%, adică 200% peste nivelul inițial pentru axele de transport din POIM 2014–2020.
Am obținut acordul Comisiei Europene pentru lansarea pregătirii de proiecte pentru perioada post-2020 și deja facem acest lucru.
S-a obținut aprobarea Comisiei Europene și au început lucrările pentru proiectul de modernizare a căii ferate Radna–Gurasada–Simeria, cel mai mare proiect de modernizare de cale ferată aprobat în această perioadă de programare – 1,7 miliarde de euro.
A fost transmis la Comisia Europeană proiectul major privind modernizarea ecluzelor pe canalul Dunăre–Marea Neagră, în valoare totală de aproximativ 546 de milioane de lei.
S-au înregistrat progrese semnificative în negocierile cu Comisia Europeană pentru aprobarea proiectului magistralei de metrou M6, fiind încheiată etapa clarificărilor, aprobarea depinzând acum doar de procesele birocratice de la Bruxelles.
Este bine să mai știți că au fost recepționate lucrări la centura orașului Caracal, o lucrare mică, după opt ani însă de la deschiderea șantierului.
Am preluat și am refăcut drumurile de la intrările în țară de la Albița și Giurgiu.
În câteva zile s-au rezolvat aceste lucruri, dar totuși aceste probleme au fost ridicate ani de zile de unii dintre dumneavoastră.
Este bine să știți că a intrat în reabilitare, pentru confortul călătorilor, tot parcul activ de vagoane și automotoare CFR Călători. Până acum am realizat 90%, adică 700 de vagoane și 140 de automotoare.
Ce s-a făcut înainte? Vă spun eu. Nimic. Au fost reparate, planificat, în ultimele trei luni 100 de vagoane de călători, din care șapte au fost modernizate.
CFR Călători a inițiat procedura de achiziție, prin _leasing_ financiar, pentru 100 de automotoare. Acțiunea va fi finalizată în septembrie.
Ce s-a întâmplat în anii trecuți? Vă spun eu. Nimic. Nicio reparație.
Când am venit în Ministerul Transporturilor, din 1.200 de vagoane, cât era parcul de vagoane al CFR Călători, 400 erau trase la gard.
Să vorbim despre CFR Infrastructură, unde în această perioadă au fost ridicate 192 de restricții de viteză, doar anul acesta, majoritatea cu lucrări în regie proprie. Au fost terminate lucrările la podurile dunărene Cernavodă și Borcea, după patru ani.
În Gara de Nord a fost instalat, în sfârșit, un nou sistem de informare a publicului călător.
A fost dat în folosință podul de cale ferată de la Mogoșoaia, modernizat.
Sunt gata și începând din iulie se vor recepționa 144 de kilometri de cale ferată între Sighișoara și Simeria, pe unde se va circula cu 160 km/h.
Este bine să știți că a fost terminată documentația și am pus pe site-ul Ministerului Transporturilor, în consultare publică, proiectul de hotărâre a Guvernului privind indicatorii tehnico-economici pentru noul terminal de pasageri al Aeroportului Henri Coandă. Este o investiție de un miliard de euro, pentru care nu s-a făcut nimic ani de zile. În aceste cinci luni, împreună cu cei de la aeroport, am elaborat această documentație.
Ministerul Transporturilor împreună cu Metrorex au reușit deblocarea plăților pentru lucrările executate de antreprenori.
Depoul Străulești și Park & Ride de pe magistrala 4 de metrou sunt gata. În iulie încep procedurile pentru recepție.
Pe Dunăre, partea bulgară a început, după ani de zile – și ar trebui să știți și acest lucru –, lucrările de dragaj. Și asta datorită întâlnirilor pe care le-am avut, la solicitarea mea, cu doamna Corina Crețu și cu ministrul transporturilor din Bulgaria, la Bruxelles.
La Portul Constanța a fost semnat contractul de finanțare prin POIM pentru dana 80, în valoare de 26 de milioane.
Tot în port au fost inițiate proceduri pentru realizarea dragajului de investiții – 40 de milioane.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos are din această primăvară o navă nouă, după 28 de ani, construită cu bani de la bugetul de stat.
Această navă va interveni în situații de urgență, inclusiv la salvare și la stingerea incendiilor, pe Dunăre sau pe platformele portuare – în valoare de peste 5 milioane de euro.
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare are din această vară două nave specializate de intervenții pentru căutarea și salvarea pe mare.
Ministerul Transporturilor a întreprins toate măsurile pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei românoucrainean de la Isaccea și hotărârea de guvern a fost aprobată.
TAROM a deschis, în ultimele patru luni, 10 rute noi în țară, dar unele dintre ele și cu conexiuni la extern.
Stimați colegi,
Am fost aduși astăzi în situația să dezbatem o moțiune simplă care vizează un domeniu atât de sensibil cum este cel al transporturilor.
Din păcate, deși acest domeniu merită o atenție deosebită, politicianismul și ipocrizia demersului susținut de USR aruncă în derizoriu subiectul.
Dacă această moțiune nu ar fi fost promovată de un membru al Comisiei pentru transporturi, ar mai fi fost de înțeles.
Însă este de înțeles și așa, pentru că, de fapt, ipocrizia și superficialitatea abordării acestuia le-am văzut de nenumărate ori și în comisie.
A pune etichete hazardate pe exploatarea conținutului unor mesaje scoase din contextul unor dezbateri cinstite și bazate pe argumente, așa cum a fost discuția de la Sinaia, la care am participat, nu reflectă decât reaua-credință și setea de imagine a unor colegi, deși întotdeauna s-a afirmat, la comisie, că lăsăm politicianismul în afara dezbaterilor.
Deși discuțiile de la Sinaia au fost foarte consistente și au reflectat preocuparea comună – a mea, a Comisiei pentru transporturi și a autorităților locale – pentru soluționarea diverselor probleme aflate în dezbatere, din păcate un coleg de-al nostru a ales să ducă în derizoriu tot efortul nostru comun.
Suntem obișnuiți cu tot acest comportament, însă acum este cazul să-i reamintesc și să vă informez și pe dumneavoastră următoarele:
În ultimele cinci luni, de când am preluat mandatul, am avut, la nivelul comisiei, trei întâlniri cu membrii acesteia, ocazii cu care au fost dezbătute cele mai dificile subiecte din domeniu și au fost informați cu privire la acțiunile concrete întreprinse de minister în vederea rezolvării lor.
Această perioadă a fost cea mai transparentă în colaborarea directă dintre Ministerul Transporturilor și Comisia pentru transporturi.
Ori de câte ori au existat solicitări din partea comisiei ca reprezentanți ai entităților aflate în subordinea ministerului să fie prezente, aceștia au participat la lucrări și au răspuns întrebărilor deputaților și senatorilor.
Comisia a fost informată, încă din prima lună a mandatului meu, cu privire la starea nesatisfăcătoare a unor lucrări sau șantiere, prin documentații pe care le-am pus la dispoziția
colegilor parlamentari, care au conținut imagini și înregistrări video din teren.
Dar, ce să facem?, politicianul de tipul „le știu eu pe toate, dar n-am nici meserie”, așa cum este inițiatorul acestei moțiuni, nu a făcut decât să-mi dea ocazia să vă spun câte lucruri am reușit să fac în cele cinci luni de când sunt ministru al transporturilor.
Și vă mulțumesc pentru această oportunitate.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.