Gigel Sorinel Știrbu

„Noaptea muzeelor 2013 – un real succes patronat de Ministerul Culturii”

De 9 ani, mai precis din 2005 – _nota bene_ , an în care PNL se afla la guvernare, iar portofoliul Ministerului Culturii aparținea PNL –, în luna mai se organizează în România un eveniment care demonstrează că, în realitate, românii, majoritatea românilor, nu sunt așa cum îi descrie o anumită parte a presei din Marea Britanie, Franța, Germania sau din alte țări și nu sunt nici cei care apar în media tabloidizată.

Evenimentul la care mă refer este cel intitulat „Noaptea muzeelor” și el ne arată, an de an, că românii sunt la fel de europeni (nu mă refer la aspectul geografic) ca și britanicii, francezii, germanii, olandezii etc. Și ne mai arată că există o uriașă sete de cultură în rândul românilor, în special în rândul tinerei generații, o sete de cultură care crește de la an la an.

Și, tot de la an la an, numărul muzeelor și al instituțiilor culturale din România care își deschid porțile în cadrul acestei acțiuni crește și acest lucru a fost vizibil și acum, în noaptea de 18 spre 19 mai.

Dacă în București deja ne-am obișnuit să avem cozi kilometrice la muzee – din informațiile pe care le dețin, cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și la Muzeul Național de Geologie, câte 18.000 la fiecare, 18.000 fiind echivalentul populației unor orașe din România – și au fost 32 de muzee și instituții culturale deschise până în zori, am constatat că și în provincie, și nu mă refer doar la centre culturale recunoscute cum ar fi Iașiul, Clujul sau Sibiul, de exemplu, s-au înregistrat participări record.

Și nu este vorba doar de participări record de vizitatori. Foarte multe muzee au ținut să vină cu ceva nou, au organizat manifestări adiacente prin care să existe

interacțiune cu vizitatorii, pot spune chiar că a existat o concurență între muzee.

Avem exemplul Castelului Corvineștilor din Hunedoara, unde s-au înregistrat peste 1.000 de vizitatori în cele patru ore cât a durat acțiunea, iar 1.000 de vizitatori la nivelul unui oraș cum este Hunedoara reprezintă echivalentul a 30–40.000 pentru București. Și, dacă la Hunedoara era de așteptat ca vizitatorii să întâlnească domnițe și cavaleri medievali care au făcut demonstrații de lupte cavalerești, iată că „obiceiul” a fost „furat” și de colegii de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, unde, de asemenea, în premieră, a fost expus și un fragment de schelet ce provine de la o specie de dinozaur uriaș care a trăit în zona Hațeg acum 65 de milioane de ani. La Alba Iulia, personaje istorice ca regele Ferdinand I și regina Maria, Horea, Cloșca și Crișan, Mihai Viteazul sau Avram Iancu și o cohortă romană i-au plimbat pe vizitatori într-o călătorie în trecut; la Sinaia, Castelul Peleș a fost vizitat de 4.000 de turiști care au avut parte și de o expoziție cu obiecte ale reginei Maria de la reședința regală din Balcic.