„Noi proiecte guvernamentale care ucid în fașă natalitatea”
Consider că noul proiect guvernamental care obligă părinții la plata unei contribuții pentru copiii înscriși la creșe va avea consecințe negative dramatice asupra natalității. Cer retragerea acestui proiect neconstituțional și demisia celor care au inițiat acest proiect legislativ.
Noile măsuri pe care Guvernul Ponta dorește să le introducă înseamnă, de fapt, o taxă suplimentară pentru cei care au curajul să aducă pe lume un copil în vremuri de criză.
Părinții care decid să se întoarcă la muncă și vor să-și lase copiii în unitățile de stat în care se face educație antepreșcolară vor trebui să plătească „taxa de creșă”, a cărei valoare e stabilită prin dispoziția primarului.
Într-o țară în care femeile amână sau renunță la aducerea pe lume a unui copil din cauza dificultăților socioeconomice, Guvernul, care clama reducerea indemnizației pentru copii, introduce noi taxe.
Puțini părinți își permit să dea o mie de lei pe lună pe vreo bonă sau să plătească acea nouă taxă, așa că natalitatea va fi descurajată.
Remarcăm că măsurile de protecție socială din Programul guvernamental sunt înlocuite de apetitul pentru noi taxe și impozite ce ne cuprind întreaga existență, de la leagăn până la mormânt, iar ceea ce s-a dat cu o mână se ia acum cu trei. De aceea, țin să semnalez un fapt extrem de grav domnului prim-ministru: în România există un venit pentru care nu se plătește impozit sau contribuții sociale sau coplată? Da, ați ghicit. Este vorba de alocația pentru copii.
Succes!
*
## „Deblocare de posturi à la Radio Erevan”
Consider că așa-zisele deblocări de posturi din sănătate nu rezolvă deficitul, ci accentuează șomajul și părăsirea țării, întrucât prevăd maximum o angajare la treisprezece posturi vacantate. Vreau ca deblocarea posturilor să se facă în
funcție de necesitățile fiecărei specialități medicale și am depus un proiect legislativ care să rezolve această problemă. Fără măsuri rapide, în zece ani, România va rămâne fără medici specialiști.
Politica sanitară a doctorului Ponta–Arafat este desprinsă din celebrele bancuri de la Radio Erevan. Mult repetata anunțare a deblocării a 2.766 de posturi (din care doar 507 medici și 1.218 asistenți, dar un belșug de 928 de auxiliari) înseamnă de fapt doar un post deblocat din treisprezece, în condițiile în care, în ultima perioadă, numărul posturilor vacantate a ajuns la 21.216.
Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că s-au deblocat azi 2.500 de posturi din sănătate?
Răspuns: Sigur că da, dar nu este vorba de posturi deblocate, ci dedublate, și nu la sănătate, ci la agricultură, și nu pentru 2.500 de medici, ci pentru 50 de membri de partid.
Așa-zisele deblocări de posturi au făcut ca la SAJ Vaslui angajările să se poată face de două ori mai greu ca înainte (doar două posturi aprobate la 30 de posturi deficit), astfel încât se înregistrează un deficit de personal de 40% și peste 5.000 de ore suplimentare ce pot duce la întârzierea intervenției, erori și cazuri de malpraxis.
Întrebare: Cum veți rezolva problemele din sistemul sanitar?
Răspuns: Noi nu avem probleme, ne tratăm în străinătate. Voi aveți! Ministrul Constantin este optimist și anunță că din cauza blocării posturilor din sănătate se înregistrează producții record de pacienți care nu mai pot fi salvați. Politica noastră se bazează pe stilul pompieristic al domnului Arafat ce va trimite cât mai mulți pompieri care să facă de gardă în cele 67 de spitale care au rămas închise. Doctorul Ponta va opera de urgență pe Arena Națională deficitul de 700 de milioane de lei, întrucât doctorul Usturoi e indisponibil după tratamentul aplicat de ANI.
Medicina nu se poate face, după cum cred unii, pompieristic, cu personal necalificat, iar cele trei boli ale sistemului medical: calitatea deficitară, subfinanțarea și corupția nu se pot trata cu un deficit major de personal.
Pentru cei cu memorie scurtată de partide reamintesc că:
1. tot acești oameni promiteau reînființarea celor 67 de spitale;
2. tot acești oameni promiteau un milion de locuri de
muncă și deblocarea posturilor din sistem;
3. tot acești oameni promiteau alocarea a 6% din PIB pentru sănătate.
Recomand o doză mare de aducere-aminte pentru a alege altfel în 2012.
Proiectul legislativ ce prevede deblocarea posturilor din sănătate în funcție de normativele fiecărei specialități nu poate fi resuscitat din cauza indiferenței guvernanților. *
„Cronica unui eșec anunțat în sănătatea ieșeană” Un alt sanitar priceput al PDL-ului iese în campania electorală.
Doamna Camelia Bogdanici anunță un program electoral demn de doctor Mengele – „externalizarea” pacienților în stare gravă. Iritată de costurile ridicate ale pacienților de la terapie intensivă, directoarea medicală arde zilele de spitalizare de care au nevoie acești pacienți și propune DSP-ului să-i alunge la spitale de categorie inferioară.
Doamna în cauză constată cu uimire că Spiridonul nu face față urgențelor medico-chirurgicale sau unui accident colectiv și, la doar câteva luni după ce a susținut, alături de
nume de renume că este suficient să avem un singur spital de urgențe în Iași, acum propune alungarea acestor urgențe din spital și revoluționarea terminologiei medicale ce va include la pacienții cronici și pe cei de terapie intensivă.
Pentru cei care au memoria scurtată de partide reamintesc că dumneaei a susținut cronic, timp de patru ani, atât din postura de director medical, cât și din cea de conducător local al PDL:
1. desființarea Spitalului Clinic de Urgențe „Sfântul Ioan” și a celui din Târgu Frumos;
2. tăierea cu 25% a salariilor propriilor colegi din sănătate: asistenți, rezidenți, medici sau brancardieri;
3. blocarea posturilor din sănătate ce a dus la trimiterea în șomaj sau la cules de căpșuni a peste 10.000 de medici și asistenți.
Din păcate, din cauza lăcomiei politicienilor, a intereselor din lumea medicală și a lipsei noastre de reacție, suntem într-o situație extrem de gravă.
În fiecare zi, zeci de pacienți așteaptă cu orele pentru a fi tratați sau sunt plimbați cu ambulanțele printre spitale. Mulți mor neștiuți de nimeni, deși avem pe hârtie un spital IA. În caz de accident colectiv, calamități, cutremure vor fi zeci sau sute de oameni în această situație pentru că nu avem decât un spital vechi de 250 de ani, pavilionar, cu bulină roșie de risc seismic și acoperiș de stuf, fără posibilități reale de a rezolva urgențele.
Consider că dumneaei se face vinovată de refuzul acordării asistenței medicale pe criterii economice și cer ministerului și Colegiului medicilor să sancționeze astfel de abuzuri.
Cum aceste instituții nu o vor face, vă invit pe dumneavoastră să decideți.
*
„Situație fără precedent în România: spitalul județean intenționează alungarea pacienților de la terapie intensivă”
Spitalul Județean Sfântul Spiridon, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, anunță că va „externaliza” pacienții în stare gravă din terapie intensivă, aceștia urmând a fi trimiși la spitalele de categorie inferioară, și este evident că șansele de supraviețuire a acestor pacienți, dependenți de aparate și de monitorizare permanentă, vor scădea.
Această decizie este determinată de faptul că Spitalul Spiridon nu mai poate face față urgențelor medicochirurgicale din cauza:
1. adresabilității crescute prin desființarea Spitalului de Urgențe „Sfântul Ioan” din Iași (singurul spital de urgențe desființat în România în urmă cu un an);
2. spațiilor insuficiente și inadecvate (bulina roșie de risc seismic, acoperiș de stuf, clădire pavilionară veche de 250 de ani);
3. costurilor ridicate de terapie a acestor pacienți. Consecințele sunt grave:
1. scăderea șanselor de supraviețuire pentru pacienții care vor fi mutați în spitale de categorie inferioară (inclusiv ca urmare a transportului prin frig și praf – pacientul de terapie intensivă este un pacient fragil ce poate dezvolta rapid complicații letale);
2. costuri suplimentare pentru cei de la ambulanță și reducerea echipajelor disponibile pentru urgențe (se vor ocupa preponderent de transportul de colo până colo al acestor domni Lăzărescu);
3. falimentarea și închiderea altor spitale aflate în subordinea administrației locale (cheltuielile cu acești
pacienți vor devaliza bugetul redus al acestor instituții împiedicând desfășurarea activității).
## „Două bombe demografice marca Ponta”
Consider că în perioada următoare vom înregistra un dezastru demografic și scăderi dramatice ale natalității ca urmare a celor două măsuri guvernamentale: suprataxa de creșă și anularea programului național de construcție a noi astfel de unități.
Vreau implementarea unui program național de stimulare a natalității, ce va include măsuri de ordin economic, precum construcția de noi creșe și retragerea proiectului Ministerului Muncii de taxare suplimentară a celor care își duc copiii la creșele de stat.
Modelul de fertilitate din ultimii ani arată că româncele amână sau renunță să aducă pe lume un copil din considerente economice. Ca urmare a ratei mici de fertilitate, în următoarele două decenii populația cu vârste între 20 și 55 de ani se va înjumătăți, iar unul din cinci români va intra în categoria vârstnicilor.
Practic, vom fi cu 20% mai puțini până în 2060, iar rata dependenței persoanelor de peste 65 ani va crește alarmant la peste 60%. De unde reprezentam a șaptea țară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economia europeană.
Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acționa cu rezultate eficiente, iar în actualele condiții demografice România nu poate supraviețui ca jurisdicție statală, fiscală și bugetară suverană doar prin austeritate. Cu toate acestea, Guvernul introduce în premieră națională „taxa pe nou-născut” și se opune construcției de creșe.
Fără să țină cont de faptul că locurile la creșe sunt insuficiente și că nu toți părinții pot să-și permită bone filipineze, domnul Ponta a blocat construcția de creșe în toată țara.
Doar la Iași a fost blocată construcția a 35 de creșe, din care cinci erau de maximă necesitate în municipiu. În Iași sunt peste 1.000 de copii, dar doar 770 de locuri, așa că mamele care vor să se întoarcă la muncă și nu au norocul să aibă vreo bunică doritoare să-și îngrijească cel puțin opt ore pe zi nepoții sunt nevoite să plătească circa 1.000 de lei lunar pentru o bonă. În ciuda faptului că numărul de creșe a scăzut în Iași la jumătate, Guvernul ia cele 39,81 milioane de lei destinate construcției de creșe și le atribuie, probabil, dedublării posturilor la Ministerul Agriculturii.
Guvernul se spală pe mâini ca „Pilat din Ponta” atunci când vine vorba de protecția mamei și a copilului și, în aceste condiții, să nu ne mai mirăm că natalitatea va fi descurajată.
*
„Taxa Ponta: 1 milion de români rămân fără mașini” Cer eliminarea din Programul guvernamental a noii taxe auto. Consider că acest nou impozit anual va determina peste un milion de români cu venituri mici să-și radieze autoturismele. Totodată, apreciez că acest proiect guvernamental vizează protejarea producătorilor de autoturisme și a proprietarilor de mașini de lux.
Proiectul legislativ Ponta–Lavoisier ne arată că „Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă”.
Taxa de primă înmatriculare, eliminată electoral, este înlocuită de taxa de mediu, calculată în funcție de vechime și de gradul de poluare. Noua taxă anuală va obliga peste două
milioane de români cu venituri mici, salariați sau pensionari, să-și tragă mașinile ieftine și vechi pe dreapta și să le radieze din circulație. Nu sunt iertați nici cei care după ani de muncă pe la stăpânii străini reușesc să-și ia câte o mașină la mâna a doua.
Practic, această nouă taxă înseamnă un nou impozit anual auto pe care-l vor plăti toți proprietarii de automobile, camioane, tractoare sau alte vehicule cu motor pe carburanți fosili (benzină, motorină, GPL), a cărei valoare va fi în funcție de vechime și poluare.
La un parc auto de 5,4 milioane de mașini, în mare parte îmbătrânit, având înmatriculate 932.000 de unități mai vechi de 20 de ani, 1,3 milioane de unități vechi de 6–10 ani și doar 640.000 de mii de unități de maxim doi ani vechime, consecințele sunt previzibile.
1. Cel mai mic impozit va fi plătit de posesorii de mașini noi. Aparent este stimulată schimbarea mașinilor vechi cu mașini noi. În realitate, mai ales în vremuri de criză, acest lucru va funcționa ca o protecție socială pentru cei bogați, care dau zeci de mii de euro pentru mașini puternice, care prin consumul mare sunt nocive pentru mediu, pentru că aceștia vor plăti aceeași taxă cu cei care achiziționează o mașina de oraș de mic litraj.
2. Cel mai mare impozit va fi plătit de cei cu mașini vechi. Aparent încasările bugetare vor crește, pentru că milioane de români vor fi puși la plată. În realitate, e vorba de posesorii de mașini cu venituri reduse, salariați și pensionari, care nu vor putea plăti această nouă taxă. Mai probabil, acești oameni, un milion de români, își vor radia din circulație mașinile lor vechi, așa că încasările la buget sunt dificil de estimat.
Guvernul motivează acest act normativ prin faptul că nu sunt bani la fondul de mediu și prin necesitatea înlocuirii parcului de mașini vechi.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Tudor Ciuhodaru · 23 octombrie 2012 · monitorul.ai