Alexandra Presură

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Aida Cristina Căruceru – declarație politică despre „Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din 10 tineri”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Domnule Daea, unde va mai paște oaia?”; – Daniel Vasile – intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România; – Márton Árpád Francisc – considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară; – Cătălin Cristache – exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD–ALDE–UDMR înțelege să guverneze țara; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „Trenule, mașină mică!”; – Vasile Gudu – declarație politică intitulată „Asalt asupra justiției”; – Biró Zsolt Istvan – marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România; – Corneliu Bichineț – enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților”; – Florica Cherecheș – declarație politică având ca titlu „Educația, încotro? Dar copiii noștri?”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având tema „Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate”; – Nicolae Neagu – intervenție cu titlul „50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României”; – Constantin Codreanu – „Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la cinci la 10 ani!”;

323 cuvinte

Discurs

„Noile prevederi privind protejarea victimelor violenței în familie, un pas uriaș în diminuarea acestui fenomen alarmant”

Introducerea ordinului de protecție provizoriu (OPP) în prevederile Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie reprezintă un pas uriaș, având ca scop diminuarea fenomenului îngrijorător al violenței domestice și, totodată, fiind o formă concretă de protejare a victimelor. Modificarea acestui act normativ este salutară și imperios necesară, iar intrarea în vigoare a noilor reglementări va avea efectele scontate de Executiv, precum și de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ca inițiator al proiectului.

Potrivit legii aflate până acum în vigoare, ordinul de protecție era un instrument mult mai dificil de obținut de victimele violenței în familie, acesta fiind emis de judecători uneori la câteva zile după comiterea agresiunii. În acest timp, marea majoritate a femeilor traumatizate fie renunțau la acest demers, fie se împăcau cu partenerii violenți, pentru a nu mai aminti situațiile în care sufereau în tăcere, fără a apela la instituțiile abilitate.

Acum însă se va introduce ordinul de protecție provizoriu, complementar ordinului de protecție, care va fi emis de polițist imediat după comiterea faptei, cu caracter executoriu, fără termen, fără somație, și cu o valabilitate de cinci zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea ordinului de protecție. Modificarea permite, practic, intervenția promptă și directă a polițistului pentru a înlătura agresorul din domiciliul în care s-a petrecut fapta în cazurile de pericol iminent la adresa sănătății și a securității victimei violenței domestice.

Sunt convinsă că proiectul de modificare și completare a Legii nr. 217/2013 privind prevenirea și combaterea violenței în familie va avea drept efect imediat diminuarea acestui fenomen agravant. Nicio femeie nu trebuie să suporte agresiunile, de orice fel ar fi acestea, fizice, emoționale, psihice, cu atât mai puțin din partea partenerilor de viață.

Susțin cu tărie acest deziderat guvernamental și îmi exprim încrederea că intrarea în vigoare a noilor reglementări va constitui o prioritate a Legislativului în perioada imediat următoare!

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței