Costică Canacheu

Mulțumesc, domnule președinte.

În 2001, având norocul să fiu tot în Parlament, veneam în fața Camerei să prezint un protest pentru un consângean arhitect de la Atena care era condamnat la Atena pentru că distribuia un pliant în legătură cu existența limbii armâne în Grecia. S-a judecat șase ani.

Astăzi sunt aici din nou la tribuna Parlamentului, iată, la câți ani distanță după anul 2007, în care Camera, în înțelepciunea ei, a adoptat legea privind protejarea românilor de pretutindeni, sprijinul românilor de pretutindeni.

Vin să spun din nou că ar fi o ocazie să mă radicalizez, dar n-am să fac asta. Am să spun că vă iubesc și cu siguranță am să recâștig numele meu de armân, de macedovlah, de râmân, de fârșerot. Am să-mi recâștig numele pentru că această lege, prin care 20 de etnonime și infranime... votată la București, iată, numai cu două voturi împotrivă, da?, este împotriva tuturor reglementărilor europene, convențiilor privind drepturile omului, a Consiliului Europei, a tuturor acelor lucruri pe care statul nostru le-a semnat, stat al nostru care prin delegația la Consiliul Europei a inițiat, a susținut și adoptat Recomandarea 1.333 care se referă la limba și cultura aromânilor.

Astăzi îi desființați pe aromâni, râmâni, fârșeroți, cuțovlahi, armâni, cum le mai ziceți acolo în textul de lege, și le spuneți în felul următor: sunt români de pretutindeni. Adică, dumneavoastră sunteți români și eu sunt român de pretutindeni.

Nu, domnilor! Cultural și lingvistic sunt român. M-am născut, m-am educat aici, da? De origine etnică sunt armân. Asta este realitatea, ăsta este adevărul și adevărul va ieși la suprafață.

Vă mulțumesc și vă declar încă o dată: vă iubesc!