Dorel Covaci

„Noua alianță politică trebuie să împlinească promisiunile fostului USL”

Proiectul USL s-a prăbușit, la inițiativa partenerilor liberali. Probabil că a fost o decizie bine calculată și un moment nu întâmplător ales, din perspectiva alegerilor de la sfârșitul acestui an.

A fost o alianță care a renăscut speranțele românilor, într-un moment critic. A fost o alianță învestită cu votul de încredere al majorității românilor. A fost o alianță politică care a promis ieșirea de sub jugul minciunii, al nepăsării, al dezordinii, al deznădejdii.

USL era forța care a preluat eforturile pentru salvarea României. Era timpul pentru un alt stil de guvernare, în care priceperea, buna-credință, responsabilitatea, simțul datoriei, munca, transparența acțiunilor, onestitatea să fie prețuite la cel mai înalt nivel. Era timpul ca Executivul să colaboreze, în cei mai buni termeni, cu toate celelalte forțe ale statului, în cadrul unui exercițiu de restabilire a democrației și a principiului puterilor în stat, pentru binele țării.

USL a fost un proiect curajos, învestit cu multă încredere și așteptări, care și-a asumat, cu responsabilitate, în vremuri tulburi, să repare din greșelile și nedreptățile imense săvârșite de cei care au condus destinele noastre. Promisiunea partenerilor de alianță, făcută în fața națiunii, pe baza căreia s-a obținut acel procent năucitor la alegeri, a fost că toate calculele și interesele electorale vor fi lăsate la o parte, pentru binele țării, pentru a spune stop avansului parazit, pentru a se salva ce mai era de salvat și pentru a începe cât mai degrabă procesul de însănătoșire a României.

Și, atunci, cum ar trebui să-i caracterizăm pe cei care au decis să abandoneze lupta, sub pretexte puerile, acum, într-un moment critic, decisiv? Cum poate fi calificat acest gest, altfel decât o consecință a unor evidente calcule și interese oportuniste?

Prin această decizie, PNL și liderul său aruncă la coșul de gunoi peste patru milioane de voturi date în alegerile parlamentare din decembrie 2012 și se spală pe mâini de promisiunile asumate, numai în ideea de a îmbrăca haina imaculată a sfințeniei pentru europarlamentarele și prezidențialele din acest an.

Momentul critic nu a fost consecința unor opinii politice divergente, ci exclusiv a unor orgolii personale, a orientării și poziționării strategice pentru a atrage cât mai mult electorat, atât dintr-o parte, cât și din cealaltă.

A fost regizată o piesă de teatru în care personajul principal, țâfnos, arogant, orgolios, plin de contraziceri în timp, impulsiv, defăimător, a creat o criză artificială, la momentul oportun, folosindu-se de un pretext minor, cu scopul de a distruge USL. Nu au mai contat rațiunile formării

acestei alianțe, nu au mai contat munca, speranțele, așteptările legate de acest proiect, nu a mai contat că prin acest abandon se generează o criză politică, într-un moment de risc major la nivelul granițelor.