Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 septembrie 2013
Informare · informare
Violeta Tudorie
Discurs
„Noul an școlar – continuitate și schimbare”
Sentimentul cu care am rămas după participarea la deschiderea acestui nou an școlar este acela de încredere că reforma în bine a acestui domeniu și-a găsit deja un echilibru între, pe de o parte, continuarea a ceea ce s-a realizat în anii trecuți și, pe de altă parte, corecția, îmbunătățirea și schimbarea acelor aspecte care la confruntarea cu practica pedagogică și socială s-au dovedit neviabile.
Din discuțiile pe care le-am purtat în prealabil cu domnul ministru Remus Pricopie și în cursul zilei de luni cu elevi, cadre didactice și părinți – participanți la prima zi a noului an școlar – am reținut o serie de schimbări având ca țintă obținerea unei calități mai bune a învățământului românesc.
Anul școlar s-a prelungit până la 20 iunie, având astfel 36 de săptămâni de activitate școlară, împărțit în două semestre egale de câte 18 săptămâni.
Continuă programul „Școala altfel”: „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, care va fi organizat în săptămâna 7–11 aprilie 2014, când elevii vor participa la activități extracuriculare și extrașcolare.
Alte schimbări, dintre care cele mai importante mi s-au părut a fi:
‒ creșterea ponderii mediei la evaluarea națională la 75%, față de 50% cât a fost până acum, și reducerea la 25% a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu;
‒ pregătirea bacalaureatului din prima zi de școală;
‒ introducerea simulării bacalaureatului la clasa a XI-a;
‒ evaluarea periodică la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Decizia de a schimba formula de calculare a mediei de admitere la liceu a fost luată după ce în 25 de județe, respectiv în 59,52% din totalul unităților de învățământ, s-au constatat diferențe între 2 și 2,5 puncte între mediile mari din gimnaziu și cele mici obținute de elevi la evaluarea națională, în alte șase județe diferențele fiind mult mai mari. Această situație a determinat ministerul să introducă schimbarea precizată mai sus și, totodată, să ia hotărârea ca toate unitățile de învățământ unde diferențele de notare au fost mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate constant.
Ni s-a mai adus la cunoștință că din acest an școlar vor fi introduse controale care vor urmări prezența la școală, ce se întâmplă în clasă și modul în care decurge evaluarea. Primele controlate, chiar din septembrie–octombrie, vor fi școlile unde au fost variații foarte mari între evaluările la clasă și rezultatele de la evaluarea națională.
S-a constatat ca repartizarea în liceu fără examen, numai pe baza mediei de admitere, aduce de patru ani în clasa a IX-a mulți elevi cu medii de repetenție, pe care unii profesori încearcă să-i ridice, prin mari eforturi, la note de 5, dar pentru care, în majoritate, finalul este un bacalaureat ratat. La fel, în clasa a VIII-a, notele primite fără acoperire în materia învățată în timpul gimnaziului și-au spus cuvântul la evaluarea națională, când cei cu medii de 6 sau chiar 7 în clasele V–VIII au luat la primul test important din viața lor note de 1, 2 sau 3 și le-au coborât media de admitere în liceu sub nivelul celei de repetenție, adică sub 5. Ulterior, în liceu, majoritatea miilor de elevi admiși cu medii de repetent nu au putut recupera lipsa de pregătire. Și elevii care s-au ridicat cu greu la note de 5 și au promovat cu greu an de an au ajuns, la sfârșitul clasei a XII-a, în fața unei misiuni imposibile: bacalaureatul, pe care nu l-au putut lua chiar și cu subiecte diferențiate.