George Ionuț Dumitrică

„Noul slogan al PDL: «Tăiem, mărim, tăiem și apoi poate mărim din nou!»”

De la premierul Boc până la miniștri sau secretari de stat de prin toate ministerele, anunțurile insistente privind creșterea viitoare a salariilor, ciopârțite prea mult de aceleași mâini îndemânatice portocalii _,_ nu mai contenesc să copleșească, dar în special să nedumerească, aproape zilnic, un popor întreg.

Domnul Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ne spune că statul, adică actualmente ultimul Guvern Boc, trebuie să disponibilizeze 26.000 de angajați în perioada septembrie–decembrie, pentru a putea avea posibilitatea să crească, în medie cu 15%, actualele salarii diminuate cu 25%, dar întâi să le mai taie puțin la începutul lui 2011...

Domnul Stolojan ne promite că, dacă suntem suficient de cuminți la anul și acceptăm spășiți concedierile în masă, „Salariile bugetarilor ar putea crește cu până la 18%, în 2011”.

Foștii miniștri Adriean Videanu și Sebastian Vlădescu, precum și eternul premier Emil Boc s-au grăbit imediat după ce le-au tăiat să dea asigurări vehemente că salariile bugetarilor vor crește din nou, din 2011, la un nivel apropiat de cel înregistrat înainte de tăierea cu 25% din luna iulie a acestui an. Dumnealor uită, precum amnezicii declarați, că această tăiere fabuloasă a veniturilor salariaților bugetari a fost în primul rând aprobată de Curtea Constituțională exact până la finele acestui an.

Iar uimitoarele promisiuni portocalii, niciuna asemănătoare cu cealaltă, nu fac altceva decât să încalce flagrant legea și să destabilizeze și mai tare economia aflată oricum în derivă maximă.

Motorul economiei românești este legat ombilical de consum, iar vestea că în 2011 salariile ar putea să scadă din

nou, iar disponibilizările și implicit șomajul să crească rapid, ca apoi, după o vreme, să apară o virtuală posibilitate de a crește cândva din nou salariile cu procente infime, nu va reuși nicidecum să scoată țara din haos și economia din blocajul fără precedent.

Dacă băgați toată țara în șomaj și tot mediul privat în faliment și nu găsiți niciodată, pentru nimic în lume, soluții reale, cu efecte prompte, cu adevărat benefice asupra românilor și buzunarelor lor greu încercate, dar mai ales asupra întregii economii și a susținătorului ei eroic, mediul privat, vă întreb, domnule Boc, pentru cine și până când mai vreți să guvernați atât de prost și fără niciun sens?