Nu cu multă vreme în urmă, de la această tribună a Parlamentului a fost citită o declarație politică în care a fost introdusă în mod premeditat o minciună.
Se făcea vorbire în acea declarație despre faptul că vama de lângă Gara Nicolina din Iași s-a mutat într-un capăt al municipiului, în CUG, lângă Tehnopolis. Se mai lăuda în acea declarație excelenta colaborare dintre toate instituțiile din Iași implicate în această mutare, și anume: consiliul județean, consiliul local, Direcția Regională Vamală și Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași.
Ar fi de admirat o atât de eficientă desfășurare de forțe, într-un oraș în care politicienii mai mult se ceartă și se insultă decât construiesc! În declarația politică se evidenția aspectul că vorbitorul își făcea din acest proiect de transfer al birourilor Vămii – proiect dorit de toți ieșenii – un titlu de glorie, pe motiv că participase în mod direct la el.
Dar cum mie îmi place să verific ce spun și mai ales ce promit oamenii politici, am fost de curând în cartierul CUG, lângă Tehnopolis, pentru a vedea cum funcționează Vama în noul ei sediu. Evident, la adresa indicată nu exista niciun oficiu vamal și nimeni de pe acolo nu avea habar când sau dacă se va muta cu adevărat vama în acel colț al Iașiului.
Genul acesta de minciună îmi aduce teribil aminte de USL, adică de celebra alianță dintre PNL și PSD, care anunța schimbarea în bine a României. Nu știu ce spunea USL în alte județe, dar la Iași ni s-au promis, printre multe altele, autostradă și spital regional de urgență. După doi ani, nu s-a
făcut însă nimic din cele promise în celebrul „Manifest pentru Iași” și, din câte văd, nici nu se mai pune problema să se facă.
Dar obișnuințele dispar greu, iar aleșii defunctei alianțe mint în continuare, prefăcându-se că muncesc pentru comunitate. Din păcate, descopăr acum, din cele spuse de guvern, că mii de primari din toată țara vor să reînvie spiritul USL, chiar în ajunul alegerilor prezidențiale. Eu sunt convins că românii ar prefera ca primarii, ca și parlamentarii, de altfel, să-și respecte mai des promisiunile pe care le fac oamenilor în campaniile electorale.
Nu-i mai mințiți pe români, domnilor!
„Merge domnul ministru Ioan Rus pe urmele lui Dan Șova?”
Recent, într-o declarație de presă făcută la Cluj-Napoca, ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, a recunoscut un lucru extrem de important și de grav deopotrivă. Potrivit oficialului guvernamental, „Moldova trebuie legată prin autostrăzi de Transilvania, altfel vor fi probleme sociale”.
În opinia domnului Rus, problemele sociale din Moldova vor apărea din pricină că, lăsate tot mai izolate, județele din estul României vor deveni tot mai sărace în comparație cu restul țării, iar de aici ar rezulta un cortegiu de efecte negative: infracționalitate, emigrație, revolte sociale etc.
Interesant este faptul că domnul Rus a subliniat că legăturile dintre cele două mari regiuni ale României ar trebui realizate prin două autostrăzi, prima fiind Brașov–Bacău, iar cea de-a doua să pornească de la Iași pentru a ajunge la autostrada Transilvania.
Ciudat este faptul că declarația ministrului PSD-ist a venit la puțin timp după ce Masterplanul general de transport al României, care cuprinde toate intervențiile în infrastructură pentru 2014–2030, nu pomenește despre autostrada Iași–Târgu Mureș, o autostradă promisă, pe cuvânt de onoare, în celebrul „Manifest pentru Iași” de către USL, în campania electorală din 2012.
Ulterior, după ruperea USL, PSD și-a asumat acest proiect prin vocea ministrului marilor proiecte, Dan Șova. La un moment dat, Dan Șova a ridicat ștacheta la o înălțime amețitoare, promițând Iașiului nu doar una, ci chiar trei autostrăzi. Ce s-a făcut din toate acestea? Absolut nimic!
Mă aștept însă ca, în viitorul foarte apropiat, PSD să lanseze un alt manifest: „Manifestul pentru Moldova”, document care, invocând nevoia de a scoate Moldova din izolare, să promită cel puțin două, dacă nu chiar trei autostrăzi moldovenilor, mai ales că, după câte văd, PSD se află într-o continuă campanie electorală.
Până când îi veți mai minți pe moldoveni și mai ales pe ieșeni, domnilor guvernanți?
## „Iași, capitala promisiunilor electorale!”
Iașiul devine în fiecare toamnă, pe 14 octombrie, cel mai important oraș al României. În această zi, capitala Moldovei se transformă în capitala spiritualității românești. În fiecare an, în această perioadă, sute de mii de pelerini veniți din toată țara și chiar din afara ei se închină în fața moaștelor
Sfintei Cuvioase Parascheva. Este cel mai mare pelerinaj ortodox din estul Europei.
Deseori, printre pelerinii care ajung la Iași se află și mulți oameni politici, mai ales când se întâmplă să avem un an electoral, cum este anul 2014. Deseori, oamenii politici fac promisiuni: că vor sprijini demersul autorităților locale de a obține statutul de Capitală culturală europeană, că vor acorda fonduri pentru reabilitarea monumentelor Iașiului, că vor înființa un uriaș spital regional de urgențe sau că vor lua totuși în calcul construirea unei autostrăzi Iași–Vest, deși masterplanul nu o consideră deloc utilă.
Interesant este faptul că, anul acesta, în timp ce politicienii făceau promisiuni, foștii salariați de la CET Iași (cei disponibilizați) făceau și ei un protest. Ei așteaptă de trei ani de zile să primească drepturile salariale ce li se cuvin. Cu doi ani în urmă, aleșii actualei puteri le promiteau că vor rezolva foarte rapid problema. La fel le-au spus și anul trecut. Și, minune, exact la fel le-au spus și anul acesta!
Între timp, foștii salariați au ajuns la limita disperării. Sunt plini de datorii și de necazuri. Mă uimește faptul că politicienii promit realizarea unor proiecte uriașe, dar nu sunt capabili să plătească niște salarii restante, care grevează mult mai puțin asupra bugetului central.
Dar cel mai tare mă uimește faptul că politicienii transformă un pelerinaj în campanie electorală!
Pe 14 octombrie, Iașiul a fost capitala promisiunilor electorale.
## „Cultura moare în aplauzele guvernanților!”
Un tânăr și talentat actor ieșean a murit zilele trecute. Lipsurile de tot felul, dar mai ales cele financiare, l-au împins pe Toma Moraru la sinucidere. Tragedia s-a întâmplat în Germania. Toma Moraru, Tomiță, după cum îi spuneau colegii, nu mai avea nici măcar bani pentru întoarcerea acasă. Venitul său lunar era reprezentat de salariul minim pe economie.
Moartea lui Toma a provocat, pe lângă durere, și furia actorilor din Iași. Așa nu se mai poate! De-a lungul anilor, foarte mulți actori extrem de talentați au abandonat o carieră în cultura de înaltă valoare, din cauza condițiilor mizere cu care se confruntă tinerii artiști.
Au fost invocate din nou legile proaste din domeniul culturii, care au rămas tributare mentalităților de dinainte de 1989. În ultimii 25 de ani, niciun guvern nu a propus o strategie de dezvoltare a culturii românești. Dimpotrivă, parcă guvernanții de ieri sau de azi s-au străduit din răsputeri să marginalizeze elitele societății românești! Dacă un om de cultură se arăta critic față de putere, ieri era căutat de mineri, iar astăzi este ignorat!
Revenind la cazul Toma Moraru, trebuie să devenim conștienți că nu poți plăti un artist talentat cu un salariu mai mic decât cel al unui măturător de stradă. În cultură, devine obligatorie o lege a răsplătirii artistului în funcție de performanță, nu în funcție de vârstă. Nu poți aștepta 20 de ani ca să ajungi la un salariu de 1.500 de lei! Uriaș salariu, nu-i așa? Avem nevoie de oameni de cultură bine plătiți, de artiști bine plătiți, deoarece „actorul creează visele” de care avem atâta nevoie, după cum spunea Emil Coșeru, profesor
de teatru în cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași.
Ironia sorții face ca Iașiul să candideze pentru statutul de Capitală culturală europeană! Cu toate acestea – o arată chiar datele oficiale –, Iașiul cultural oferă șanse minuscule pentru afirmarea unui tânăr talentat. De aceea, mulți aleg să plece din țară, iar alții aleg chiar să moară.
Prezent zilele trecute la Iași, premierul Victor Ponta, totodată ministru interimar al culturii, a promis, în aplauzele răsunătoare ale cadrelor de partid, sprijin necondiționat pentru Iașiul cultural.
Ce fel de ajutor?
## „Autostrada care unește!”
Am vorbit de multe ori de la tribuna Parlamentului și voi mai vorbi despre proiectul autostrăzii est–vest, Iași–Târgu Mureș. Dar am făcut acest lucru tocmai pentru că și guvernanții de azi l-au pomenit de nenumărate ori, mai ales atunci când au cerut votul ieșenilor!
La un moment, nu cu multă vreme în urmă, ni s-au oferit, nouă, ieșenilor, chiar anumite date tehnice: cât va costa autostrada, când va începe, pe unde va trece, când se va încheia. O făcea domnul Șova, ministrul marilor proiecte de infrastructură, care promitea solemn că acest proiect va fi dus la îndeplinire cât mai rapid cu putință. Dar domnul Șova a plecat, nu pe autostrada est–vest, și a venit domnul Rus. Iar domnul Rus a spus că nu se va mai face niciun fel de autostradă est–vest, dar că e posibil ca, în viitorul foarte îndepărtat, să se construiască un drum expres Iași–Târgu Mureș, dar nu se știe exact când. Culmea este că același domn Rus recunoștea într-o conferință de presă ținută la Cluj că izolarea Moldovei va produce în viitorul apropiat convulsii sociale din ce în ce mai periculoase pentru România.
## Și atunci de ce nu se face autostrada?
În ultimele luni, aflat în campanie electorală, ne-a vizitat de mai multe ori și domnul Ponta, premierul României, și ne-a vorbit despre marea unire a tuturor românilor, adică despre unirea marilor regiuni ale țării într-o economie puternică, dar și despre scoaterea Moldovei din izolare, dar și despre cât de mult iubește Domnia Sa Iașiul, oraș-simbol al românilor, care merită o soartă mai bună! Și noi, ieșenii, ne-am bucurat pentru că ne-am gândit că, în sfârșit, Guvernul Ponta va începe să construiască autostrada est–vest, așa cum ne promitea în 2012, în 2013 și în 2014.
Pentru că nu vorbele goale unesc regiunile țării într-o economie puternică și mândră, domnilor guvernanți, ci drumurile bune, dacă vreți unire, dacă vreți unitate, dacă vreți progres, atunci respectați-vă promisiunile electorale făcute ieșenilor!
*
„România s-a prăbușit cinci locuri în clasamentul prosperității”
Recent, un studiu realizat de Institutul Legatum din Marea Britanie plasa România pe locul 60 într-un top al prosperității mondiale pe anul 2014. Față de anul trecut, țara noastră a coborât cinci poziții, acest loc 60 fiind cea mai slabă clasare din anul 2009 încoace.
Mai mult, România fost întrecută în anul 2014 de țări precum Mongolia, Uzbekistan și Belize, dar și de vecinii bulgari.
La alcătuirea acestui top, Institutul Legatum a luat în calcul opt capitole importante: economie, antreprenoriat, guvernare, educație, libertățile individului, sănătate, siguranță și securitate, capital social. Din păcate, în pofida declarațiilor tot mai entuziaste ale guvernanților, care ne vorbesc de o viață tot mai bună în România, cele mai proaste rezultate au fost consemnate la capitolele economie și capital social. Strict pe aceste domenii, România a ocupat locurile 109, respectiv 88, dintr-un total de 142 de țări studiate.
Pentru conformitate, fac precizarea că indicele capitalului social măsoară gradul de coeziune socială și evaluează rețelele familiale și comunitare, în timp ce capitolul economie ia în considerare politicile macroeconomice ale unui stat, eficiența sectorului financiar, precum și baza creșterii economice.
Iată cum o simplă analiză, dar efectuată de un prestigios institut internațional, contrazice flagrant tot ce ne-au spus guvernanții în ultimele luni. Economia României nu se dezvoltă, ci scade, iar viața comunităților devine tot mai grea, nu din ce în ce mai bună. De ce?
Nu trebuie să fii analist economic pentru a înțelege că toate măsurile electorale, populiste și demagogice din anul 2014 au lovit dramatic în economia națională. Este de ajuns să te uiți în jur: din cauza acestor măsuri a scăzut numărul firmelor care fac profit, dar a crescut numărul românilor care nu-și mai plătesc taxele sau ratele la bănci și s-a majorat din nou numărul asistaților social.
În numai câteva luni, de dragul puterii, ați distrus tot ce s-a făcut bun în ultimii ani, ca urmare a sacrificiului a milioane de români!
Pe cine veți da vina la anul, domnilor guvernanți?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.