Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 aprilie 2014
final vote batch · respins
Vasile Popeangă
Discurs
„Nu întotdeauna obraznicul mănâncă praznicul!”
Când l-a auzit lumea pe Crin Antonescu vorbind despre revoluția bunului-simț, după ani și ani în care a avut parte doar de maidanezi politici, a crezut că l-a apucat pe Dumnezeu de-un picior. Iar dovada cea mai bună a fost că electoratul s-a înghesuit să voteze USL într-un procent nemaivăzut de multă vreme, semn că nu hinghereala politică trebuie să fie cea care conduce țara. Însă Crin Antonescu a demonstrat votanților USL că de la revoluția bunului-simț la contrarevoluția șmecheriei de tip Băsescu este un singur pas. Iar ca proba acestei afirmații să fie cât mai vizibilă, asistăm – măcar de la ruperea USL încoace – la o campanie furibundă împotriva... PSD, deși dușmanul declarat al lui Antonescu ar fi trebuit să fie Traian Băsescu. Și, atunci, ce credibilitate poate avea încă actualul lider liberal în fața alegătorilor, când face promisiuni pe care nu are de gând să și le țină?
Este surprinzător atacul din ce în ce mai împins spre extrem la adresa PSD și a principalilor săi conducători. Că nu s-a recunoscut nici măcar o singură clipă faptul că liberalii au rupt USL e de înțeles, s-a văzut din sondaje lipsa de încântare a electoratului față de acest lucru, dar s-a putut observa și faptul că oamenii au înțeles exact cine este vinovatul, chiar dacă acesta neagă. Nu este însă ceva neobișnuit, când vrei să faci o politică înaltă, trebuie să fii obișnuit și cu responsabilitățile, dar este greu de găsit în memorie vreun moment în care Crin Antonescu a dat dovadă de o astfel de calitate. În schimb, am văzut cu toții cum se adună cei care se aseamănă, fuga de răspundere aducându-l în mod natural pe Antonescu alături de Băsescu, alt personaj politic recunoscut de-o viață pentru acest lucru. Tocmai această iresponsabilitate l-a făcut pe încă liberalul-șef să declare la Buzău: „L-am făcut pe Ponta prim-ministru, fără noi nici PSD și nici Ponta nu ar fi venit la guvernare.” Ei, uite că numai Dumnezeu nu se crezuse Crin Antonescu...
E bine când un partiduleț care, alături de noi, și-a dublat numărul de voturi devine mândru și vocal, zicând că el ne-a făcut mari și puternici, noi fiind deja așa înainte de realizarea USL..., întotdeauna s-a găsit un melc care să fie antrenor pentru recordmenii mondiali la suta de metri plat, de ce nu s-ar împăuna și Antonescu cu niște merite inexistente, că nici așa n-ar fi primul?
„I-am adus la guvernare și l-am tăcut pe Ponta din mai nimic ditamai prim-ministrul”, mai zicea același personaj. Păi bine, măi omule, noi suntem și acum la guvernare și fără voi, deci s-ar fi putut și altfel, însă fără noi nu cred că ați fi depășit 10 procente din sufragiile alegătorilor, și alea aduse de pe vremea lui Tăriceanu! Asta dacă nu v-ar fi măcelărit Băsescu cu pârghiile sale obediente din instituțiile statului și nu ați mai fi intrat deloc în Parlament! Iar pe Victor Ponta l-au făcut premier același electorat, convenția din USL și semnătura finală a lui Băsescu, la îndemnul Europei, care se enervase deja de situație! Așadar, nici vorbă de ce ziceți voi în laudele voastre. În plus, a spune despre un om de calibrul lui Ponta că a fost un nimic până nu l-ai făcut tu premier nu e doar o dovadă de grobianism, ci și a faptului că îți folosești oglinda doar când îți îndrepți cravata... Este mai mult decât regretabil că, în numele unor victorii electorale iluzorii, un om își poate pierde atât de mult din omenie. După cum este la fel de regretabil că prea puțini sunt cei care, în anturajul său fiind, nu îl trezesc pe Crin Antonescu la realitate.