Ioan Stan

Nu m-am gândit niciodată să definesc la propriu motivele pentru care sunt și voi fi întotdeauna om al pământului meu. Am simțit asta de când mă știu și n-a fost nevoie să-i dau un nume special, pentru că m-a guvernat în toate ale mele, m-a definit, a făcut intim parte din ființa mea.

Și iată că, nu demult, unul dintre recunoscut aprigele condeie sucevene pune pe hârtie constatări și considerații personale despre, nici mai mult, nici mai puțin ceea ce numește „paradoxul Suceava”.

De ce „paradox”?

Pentru că, spune Domnia Sa, județul Suceava este în top atât la bine, cât și la rău. Citez: „avem cei mai buni copii la învățătură, la olimpiade și la teste naționale, dar și cei mai săraci. Avem cele mai multe construcții rezidențiale, dar și cei mai mulți pensionari care nu-și mai pot plăti creditele luate de la bănci.” Închei citatul, deși autorul continuă înșirarea paradoxurilor componente ale paradoxului sumă ce poartă numele județului meu. Fac asta pentru motivul că majoritatea proprietarilor de construcții rezidențiale lucrează în străinătate, și nu în meserii de top în privința salariilor. Fac asta pentru că, deși reveniți acasă cu medalii de la olimpiadele și concursurile internaționale, deși la Olimpiada Națională de Informatică echipajul sucevean s-a clasat pe primul loc, șapte din cei zece elevi cucerind premii și mențiuni, iar din Fălticeni un copil de clasa a noua a dus tricolorul românesc în Mexic, la Olimpiada Internațională de Geografie, Suceava mea se situează pe primul loc în țară la numărul de elevi care au solicitat ajutor de la stat prin Programul „Bani de liceu”. Foarte mulți dintre elevii care au solicitat acest ajutor, în cuantum de 180 lei lunar, au declarat venituri zero. Și, nu în ultimul rând, fac asta pentru că nu numai pensionarii nu-și pot rambursa creditele luate pentru nevoi dintre cele mai modeste, dar, pe ansamblu, statistica demonstrează că cei cărora le aparțin, așa cum spuneam la începutul cuvântului meu, sucevenii, s-au înglodat în datorii pe care nu le mai pot onora.

Nu fac afirmații gratuite despre un subiect atât de grav. Repet, sunt date oficiale care demonstrează că pe parcursul anului trecut creșterile restanțelor bancare au fost de 308% la creditele în lei și de 258% la creditele în valută, iar procentul creditelor restante în totalul creditelor a crescut de la 2%, la 31 decembrie 2008, la 6,3% la 31 decembrie 2009.

Evaluarea, pe baza cifrelor date publicității de Banca Națională a României, a evoluției comportamentului financiar al sucevenilor în decurs de un an, adică 31 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009, duce la rezultate îngrijorătoare. Un singur exemplu — dacă la sfârșitul anului 2008 volumul total al creditelor restante era de 71,6 milioane lei (lei și echivalent valută), valoarea acestora a crescut cu 295%, ajungând la sfârșitul lui 2009 la 211,7 milioane lei.

Și în prima lună a anului 2010, trendul ascendent în ceea ce privește volumul restanțelor la creditele angajate la bănci ale sucevenilor se manifestă semnificativ. În mod concret, de la data de 31 decembrie 2009 și până la 31 ianuarie 2010, volumul total al creditelor restante în județul Suceava a crescut cu 12,4 milioane lei, pe fondul unei scăderi îndeajuns de importante a volumului total al creditelor angajate, în lei și valută. Nu este singulară situația sucevenilor din acest punct de vedere.