Andrei Valentin Sava

„Nu mai putem tolera abuzurile practicate pe piața carburanților”

Asistăm, de la începutul anului, la o creștere continuă a prețurilor carburanților. Prețurile la pompă au ajuns, în luna martie, să depășească 5 lei pe litru pentru anumite sortimente de combustibili, iar pe 4 mai Rompetrol a anunțat o nouă majorare a prețurilor de referință pentru benzină și motorină.

În prezent, cel mai ieftin sortiment de combustibil a ajuns să se vândă în România mai scump decât acum doi ani, când prețul barilului era dublu față de cel din prezent. La jumătatea anului 2008, barilul de petrol atingea recordul istoric de 150 de dolari, iar cel mai ieftin sortiment de benzină costa la pompă 4,10 lei pe litru, la un curs de schimb de 2,3 lei pentru un dolar. În prezent, cel mai ieftin sortiment de combustibil a ajuns la 4,56 lei pe litru, deși cotația petrolului a ajuns cu puțin peste 80 de dolari barilul.

Datele biroului european de statistică Eurostat au arătat că prețul benzinei comercializate în România a înregistrat în 2009 cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, prețul benzinei în România a crescut anul trecut cu circa 38%, dublu față de media scumpirilor din celelalte state membre ale UE (17,4%). În condițiile în care salariul nostru reprezintă aproximativ 20% din salariul mediu din țările Uniunii Europene, iar prețurile pentru combustibili reprezintă 85–90%, constatăm că românii plătesc benzina și motorina de 4–5 ori mai scump decât restul europenilor. O constatare nefericită pentru un stat ai cărui cetățeni sunt la fel de „europeni” ca toți cetățenii statelor membre și care, pe deasupra, nici nu este sărac în resurse petrolifere.

Liderii de pe piață susțin că motivele care au stat la baza scumpirilor sunt aprecierea dolarului în raport cu leul și majorarea accizelor la carburanți. Cu toate acestea, în condițiile în care prețul petrolului a rămas stabil, în ultimele 12 luni, în jurul valorii de 78-80 de dolari/baril, scumpirea prețului combustibililor ca urmare a ocupării unei poziții dominante pe piață este nejustificată, cu atât mai mult într-o perioadă economică dificilă.

Prețurile carburanților se formează pe baza cotațiilor internaționale ale petrolului și, în mod normal, variază în funcție de evoluția dolarului, de accize și taxe. În cazul nostru, vedem că marile companii producătoare de produse petroliere sunt cele care dictează prețurile la pompă după propria lege, prin politici de prețuri care încalcă legile concurenței și sunt ghidate exclusiv de interese și profit.

Nu putem tolera în continuare acest comportament economic al producătorilor din domeniu. Guvernul și autoritățile competente trebuie să reacționeze și să ia o serie de măsuri pentru a stăvili abuzul liderilor de pe piața produselor petroliere, care profită fără urmă de stânjeneală de pe urma situației economice sensibile.

Inițiativa Consiliului Concurenței de a demara o anchetă privind creșterile prețurilor carburanților din ultima perioadă este un exemplu de acțiune care poate fi luată în acest sens. Pe de altă parte, nu pot să nu remarc lipsa de eficacitate a acestei acțiuni: termenul vag comunicat de Consiliu pentru finalizarea anchetei, „în decursul acestui an”, sau lipsa unor instrumente adecvate care să facă posibilă identificarea dovezilor concrete în baza cărora să poată fi aplicate apoi sancțiuni pun sub semnul întrebării funcționalitatea unei astfel de inițiative, cu atât mai mult cu cât înțelegerile dintre marii producători sunt, de cele mai multe ori, tacite, deci greu de demonstrat în mod concret, și în condițiile în care există mecanisme ale legii care funcționează în favoarea acestor beneficiari care sunt marii producatori de produse petroliere.