Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 octombrie 2013
Declarații politice · adoptat
Ioan Balan
Discurs
„Nu veți avea toată puterea până nu puneți mâna pe Justiție!”
Nu cred că mai este nevoie să precizez că sintagma de mai sus nu îmi aparține, ci aparține mentorului _de facto_ al Uniunii Social-Liberale, Dan Voiculescu.
Este sintagma care le-a coordonat acțiunile celor din USL, îmbrățișată de a doua zi de când au preluat puterea politică în România. Au demarat guvernarea cu amenințări și invective la adresa judecătorilor Curții Constituționale a României. Nu le-au trebuit decât două luni să încalce Constituția, să demită șefii Camerelor Parlamentului, să-l suspende pe Președintele României și să fraudeze referendumul de demitere a acestuia și să arunce România în categoria țărilor de mâna a patra.
Vă mai aduceți aminte cât de greu le-a fost să ia o decizie în numirea procurorului general al României și a procurorului-șef al DNA? Câtă vreme justiția din România a stat sub semnul întrebării? Câtă vreme Europa se uita către România și nu știa pe ce drum o apucase? Cât efort a depus Partidul Democrat Liberal în perioada de aderare a României la UE ca să înlăture stegulețele roșii după justiție, pe care Ponta le-a pus înapoi cu mâna sa!
Singurul lucru care i-a îndemnat la o asemenea atitudine a fost teama că justiția ar putea să acționeze independent și
scopul principal al USL, „de a fura liniștiți” la guvernare, ar putea fi pus în pericol.
Nu trece o zi în care toate instituțiile pe care se bazează justiția română să nu fie terfelite și umplute de noroi și invective la televiziunile controlate de Voiculescu și PSD.
Nu este de mirare că aderarea României la Spațiul Schengen a fost compromisă definitiv sub Guvernarea lui Victor Ponta. Nu este de mirare că rapoartele elaborate în cadrul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare sunt negative și progresiv mai proaste. Nu este de mirare că România rămâne oaia neagră a Uniunii Europene din perspectiva statului de drept și a respectării independenței justiției.
Săptămâna trecută, Victor Ponta a intrat din nou cu bocancii în independența justiției, lovind cu pumnul în față cel mai important pilon al statelor democratice: separația puterilor în stat. Să-i spună cineva lui Victor Ponta că nu este nici ministrul justiției, nici procuror general și nici nu se poate substitui CSM. El este doar un prim-ministru cu mentalitate bolșevică.
După ce, de la Palatul Victoria, îi certa pe procurorii care investigau fraudele de la bacalaureat, Victor Ponta, procuror cu apucături PCR-iste, miercurea trecută l-a azvârlit pe fereastră, cu mâna procurorului general, pe procurorul Lucian Papici, pentru a ascunde sub covor mizeria făcută la referendumul din 2012 de către expertul în manevre electorale, Liviu Dragnea. O lovitură mai grea nu se putea da justiției din România!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .