Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 aprilie 2010
Declarații politice · respins
Ioan Holdiș
Discurs
„Numărul datornicilor la bănci, în continuă creștere”
Dacă în anul 2007 și anul 2008 băncile acordau credite aproape oricui, în momentul de față nu știu cum să reducă sau să stopeze numărul tot mai mare al restanțierilor. În anul 2008 băncile atingeau profituri nete record, care în anul 2009 scădeau drastic.
Zeci de mii de români se află în imposibilitatea achitării datoriilor la bănci, fapt ce tinde a deveni o problemă socială. Peste 100.000 de persoane fizice au ajuns în faza de procedură a executării silite. Cele mai multe solicitări sunt pentru credite de nevoi personale de 30.000-40.000 lei, sume relativ mici pentru care își pierd casa sau alte bunuri ce valorează cu mult peste suma împrumutată. În majoritatea cazurilor, datornicul a fost sau este în curs de executare silită doar pe baza contractului de credit bancar sau a contractului de leasing, documente ce au titluri executorii, tocmai de
aceea, în lipsa intervenției magistraților, foarte mulți s-au trezit cu executorul judecătoresc la ușă, ca să le ia bunul.
Băncile execută silit cu 30% mai multe apartamente decât anul trecut, numărul persoanelor ce nu mai pot plăti ratele creditului ipotecar fiind în creștere. Din păcate, banca în aceste cazuri urmărește doar recuperarea banilor ce îi revin, de aici ajung să vândă bunuri la un preț mai mic cu 35%-50% decât cel de pe piață. Anormal este când banca execută silit casa și o vinde sub prețul pieței, iar persoana respectivă se trezește că mai are foarte mult de plătit, chiar dacă a rămas fără casă, legile neimplicând și o responsabilitate din partea băncii.
Băncile fac executarea silită din patru pași, și anume: întocmirea unui proces-verbal în care se emite somația de plată, notarea somației în cartea funciară a imobilului, solicitând raport de evaluare a bunului, comunicarea raportului băncii și debitorului și, ca ultim pas, fixarea termenului de scoatere la vânzare a bunului. Foarte important este de știut că, la primul termen, prețul nu are legătură cu cel înscris în raportul de evaluare, locuința se poate adjudeca dacă la licitație au fost mai mult de două persoane, fiind adjudecată de cel ce oferă mai mult, chiar dacă acesta nu acoperă creditul. Prin urmare, dacă imobilul se vinde la un preț mai mic decât valoarea creanței, debitorul va fi urmărit în continuare de bancă.
Dobânzile mari, efectele crizei economice, pierderea locurilor de muncă, luarea unor credite mult prea mari comparativ cu veniturile pe familie, toate acestea au dus la neîndeplinirea datoriilor față de bancă, iar acum sunt obligați să suporte consecințele.
Ne confruntăm cu un fenomen fără precedent în care clientul are numai obligații, iar banca, după ce acesta din urmă i-a adus profit, refuză să își asume pierderi prin renegocierea dobânzii, suspendarea plății pe o perioadă de timp, prelungirea creditului pe un interval mai mare de ani. Din păcate, legile actuale nu implică responsabilități concrete din partea băncii care să aibă în vedere problema socială cu care ne confruntăm.