Constantin Chirilă

## „O agricultură bolnavă?”

Deși România are o suprafață agricolă de peste 14 milioane de hectare și ar putea hrăni o populație de 80 milioane de suflete, românii mănâncă și mai puțin, și mai scump, în comparație cu ceilalți europeni. Coșul lor zilnic ocupă 37,3% din câștig, față de alte țări europene, cum ar fi Cehia – 16,6%, Slovacia – 18%, Ungaria – 21%, Estonia – 21%, Polonia – 22%, Letonia – 23% și Lituania – 25%. În România, coșul de consum este dublu față de Uniunea Europeană: 27% față de 16%.

În ceea ce privește necesarul de calorii, cele 2.500 de calorii ale românilor sunt sub media est-europenilor din primul val de aderare la Uniunea Europeană (circa 3.150 calorii) și mult sub nivelul mediu al celorlalte state din Uniunea Europeană (3.550 calorii).

Necesarul mediu de calorii recomandat de nutriționiști, pentru a avea o populație sănătoasă, ar trebui să fie de 2.700 calorii zilnic pe persoană.

Dacă salariile în România ar fi de 600 de euro, ca în Cehia, și nu de 300 de euro, ca la noi, mărfurile alimentare ar reprezenta 17% din coș, nu 37%. Prețul alimentelor din coșul de consum este circa 100 euro în ambele țări, iar diferența vine din venituri, determinate de productivitate.

Incredibil, dar adevărat, în România crește consumul de pâine, și nu de carne și pește. Este logic să crească consumul de pâine, întrucât prețul ei este cel mai redus din Uniunea Europeană. România consumă anual 111 kilograme de pâine de persoană, circa 300 grame zilnic, ceea ce înseamnă o franzelă. În mediul rural, consumul redus de pâine este compensat de consumul de mămăligă.

Acest lucru face ca aproape jumătate din numărul de calorii să fie asigurat de produsele obținute din cereale, în timp ce în Uniunea Europeană 15 acestea asigură doar un sfert din necesarul caloric. În țările din primul val de aderare la Uniunea Europeană, procentajul din numărul de calorii asigurat de cereale reprezintă o treime din totalul aportului caloric. În România, lipsa cărnii din coșul alimentar este compensată de pâine. În timp ce spaniolii, danezii sau francezii mănâncă peste 100 de kilograme carne anual, românii abia ajung la 50 de kilograme. Lituanienii consumă 71 kilograme, ungurii, 69 kilograme, polonezii, 66 kilograme, slovacii, 59 kilograme, dar sub media europeană, de 88 kilograme pe an. Media de carne recomandată de nutriționiști este de 78,1 kilograme carne, limită peste care trec doar cehii (81 kilograme).

Din anuarele statistice rezultă că străbunii noștri consumau în 1933 o friptură de 250 g/zi. În 2009, un român consumă o friptură de 140 g. Deci românii sunt într-un continuu post.

Populația din Uniunea Europeană 15 obișnuiește să mănânce și pește. Românii consumă o treime din consumul mediu european de pește, și anume 0,6 kilograme. De aceea conducem plutonul populației din Uniunea Europeană 27, afectată de boli cardiovasculare.

Din cele relatate, deducem că, în mare parte, populația României mănâncă din ce în ce mai prost, aceasta rezultând din degenerarea sectoarelor din agricultură, într-o manieră extrem de alarmantă.