O invit la microfon pe doamna Elena Udrea, ministrul turismului.
## **Doamna Elena Gabriela Udrea** _– ministrul turismului_ **:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor parlamentari!
De la tribuna Parlamentului afirm astăzi, încă o dată, că mi-am îndeplinit cu responsabilitate mandatul de ministru al turismului în deplin respect față de Constituția României și legile acestei țări.
De data aceasta, PSD și PNL stau în aceeași bancă, a opoziției față de Guvern, și nu mai încape nicio îndoială că înființarea comisiei, întreaga ei activitate și acest raport sunt doar o parte a luptei electorale duse însă în dispreț față de lege. Majoritatea PSD și PNL, care a funcționat și cât timp PSD era partenerul nostru în Guvern, a încălcat Constituția, Codul penal și Regulamentul Camerei Deputaților.
Prin voturile lor în Parlament adunate au ajuns să decidă ce este legal și ce este ilegal, ce este corect și ce este incorect, punând în pericol existența statului de drept.
Înainte de a demonta punct cu punct acuzațiile formulate de „Comisia Vanghelie”, condusă de Ludovic Orban, aș dori, dragi colegi, să vă spun câteva lucruri care ar trebui să vă facă mândri că sunteți români, să vă facă fericiți că ați votat în Parlament înființarea Ministerului Turismului și că mi-ați dat mandat să conduc acest minister.
După mulți ani de absență păguboasă pentru cetățenii acestei țări în rândul destinațiilor vândute de giganții mondiali ai turismului, săptămâna trecută am semnat un protocol cu cel mai mare tour-operator din lume, Grupul german TUI, grup care se întoarce din 2010 în România, va edita un catalog special de promovare dedicat exclusiv țării noastre, catalog distribuit în circa 10.000 de agenții revânzătoare din întreaga lume.
Pentru a-i convinge pe cei de la TUI să revină în țara noastră a fost nevoie, printre altele, să probăm funcționalitatea litoralului într-un sezon bine definit, care să înceapă cel mai târziu pe data de 15 mai și să se încheie cel mai devreme pe 15 septembrie, dar și să-i convingem că avem prețuri, respectiv servicii competitive.
TUI renunțase din 2006 să mai aducă turiști în România și tot din acel an scosese țara noastră din cataloagele de promovare. Probabil că ar trebui să mă cercetați și pentru faptul că am readus TUI în România.
Vreau să vă spun și faptul că România a devenit de vineri, 2 octombrie 2009, membru al Consiliului executiv al Organizației Mondiale a Turismului, participând astfel la deciziile celei mai importante organizații internaționale în domeniu, în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea acestei industrii, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, protecția mediului înconjurător și a patrimoniului cultural.
România și-a depus candidatura pentru un loc în Executivul OMT în timpul mandatului meu de ministru, mai precis în luna martie a acestui an.
Pentru cele patru locuri vacante din Consiliul executiv au candidat nouă țări, țara noastră devansând în această competiție, care se desfășoară în aceste zile la Astana, Ungaria, Serbia, Slovenia, Croația, Muntenegru și Azerbaidjan. România revine astfel într-o poziție pe care a pierdut-o în 1999, câștigând acest loc alături de Germania și
Bulgaria, așa cum vă spuneam, pe 2 octombrie, săptămâna trecută.
Nu credeți că ar trebui o comisie de anchetă și pentru că România a obținut acest loc în Consiliul executiv al OMT?
Tot în toamna acestui an, România a primit un număr de trei trofee: „Mărul de Aur” de la Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, cea mai importantă organizație de acest fel din lume, pentru zona ecoturistică Mărginimea Sibiului, Rezervația biosferei Deltei Dunării și pentru o companie de transport aeriană românească. Acest premiu pentru excelență este atribuit anual de FIJET și reprezintă o recunoaștere a eforturilor deosebite în promovarea turismului și creșterea nivelului acestei industrii.
Pentru prima oară în istoria decernării echivalentului Oscar-ului în turism, jurnaliștii și scriitorii specializați în turism acordă trei „Mere de Aur” unei singure țări. Țara noastră a mai primit o asemenea distincție în urmă cu 34 de ani, aceasta revenind atunci mânăstirilor din Bucovina, înscrise în patrimoniul UNESCO.
Pentru că România a primit trei premii „Golden Apple” presupun că ar trebui chiar să fiu urmărită penal.
Tot în timpul mandatului meu, standul României, despre care vorbea domnul Ludovic Orban, de la Berlin, Bursa Internațională de Turism din 2009, a fost premiat cu locul al doilea, categoria Best Exibitor Award, Bursa Internațională de Turism de la Berlin fiind cel mai mare târg de profil din lume, având în acest an peste 11.000 de expozanți. Criteriile care au stat la baza evaluării se referă la design-ul, atractivitatea și reprezentativitatea standului țării noastre.
După ce din 1989 încoace guvernanții au arătat interes pentru turism numai atunci când au fost făcute privatizări pentru privilegiații momentului, în dispreț față de infrastructura turistică ce s-a degradat de la un an la altul, în sfârșit, actualul Guvern a alocat sume consistente pentru proiectele de investiții ale administrațiilor publice locale.
Proiectele de investiții finanțate de minister în 2009, despre care ați spus că ar fi alese pe criterii politice, au fost de fapt aprobate de către Guvernul precedent, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.762/2006. Cu toate acestea, le-am susținut și le susțin categoric. Este vorba de peste 50 de proiecte derulate de consilii județene și locale, care fac parte din cele patru subprograme naționale, respectiv schi în România, dezvoltarea turismului balnear, dezvoltarea turismului în Delta Dunării și pe litoral și dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă.
Bani pentru Radu Mazăre, pentru „peșteri” electorale sau pentru pârtii portocalii. „Curat murdar și electoral!” ar spune comisia. Niciun ban pentru infrastructura turistică de acum înainte! decretează domnul Ludovic Orban.
Spuneți-le, vă rog, primarilor județeni din colegiile dumneavoastră că ați votat să li se ia acești bani.
Vreau să vă spun, pentru că dumneavoastră poate că nu știți, că Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România a emis un comunicat legat de raportul acestei comisii în care spune că au constatat cu stupoare că inițiativa Ministerului Turismului de a cofinanța unele investiții ale autorităților locale în infrastructura turistică, în loc să fie apreciată, întrucât banii alocați contribuie la dezvoltarea
economică și socială a stațiunilor turistice care au primit sprijin, este privită cu rea-credință de către membrii acestei comisii.
Considerăm că propunerea adresată grupurilor parlamentare ca la rectificarea bugetară sumele alocate de Ministerul Turismului să fie redistribuite către alte ministere este absurdă și ilogică, având în vedere problemele cu care turismul românesc se confruntă în prezent, probleme generate în mare măsură de infrastructura jalnică a stațiunilor turistice.
De asemenea, autoritățile publice locale din Harghita și Covasna au trimis o scrisoare deschisă, dragi colegi parlamentari, în care spun că au luat cunoștință de raportul Comisiei parlamentare de anchetă și de propunerea de redistribuire la alte ministere a sumelor alocate proiectelor administrațiilor publice locale pentru a investi în infrastructură și „apreciem că o asemenea propunere este ilogică și nu are nicio legătură cu agenda populației din comunitățile pe care le reprezentăm”.
O astfel de scrisoare a trimis și Consiliul Județean Tulcea și alte consilii județene care primesc finanțare de la bugetul Ministerului Turismului pentru investițiile pe care le derulează în turism.
În continuare, vreau să vă spun că, în acest an, pentru încurajarea consumului de turism intern, Ministerul Turismului a avut două campanii de promovare a Litoralului și a Bucovinei, ca destinații pentru petrecerea vacanțelor de Paște și de 1 Mai, campanii în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 25.000 de turiști și o valoare de circa 8 milioane de euro a încasărilor în perioada sărbătorilor pascale în cele două destinații, conform datelor furnizate de ANAT și, respectiv, un număr de aproximativ 100.000 de turiști de 1 Mai, conform datelor furnizate de Poliție.
În vară am avut sub sloganul „Turist în România” o campanie de promovare a destinațiilor turistice autohtone, campanie de panotaj stradal, pentru care nu am cheltuit niciun leu, s-a făcut cu sponsorizare din partea companiilor care derulează activități de promovare prin outdoor.
Pe plan extern am lansat, cu ocazia Turneului de la Roland Garros, campania de promovare internațională a României, „Romania – Land of Choice”, cu un eveniment organizat la Paris în timpul Turneului de la Roland Garros, și prin outdoor pe Champs-Ēlysées. Ca o paranteză, firma care a făcut panotajul pe Champs-Ēlysées, JC Decaux, nu are, așa cum spunea domnul Ludovic Orban, și nici nu am declarat că ar avea, exclusivitate pe teritoriul Franței, ci doar pe Champs-Ēlysées, acolo unde eram interesați să afișăm România.
Pe durata desfășurării Turneului de la Roland Garros, Eurosport a difuzat gratuit 309 _billboard_ -uri de promovare a României ca destinație turistică și sunt convinsă că mulți dintre dumneavoastră ați văzut această promovare, total gratuită, pe care a făcut-o României în timpul celui mai mare turneu de tenis.
În același timp am încheiat un parteneriat cu BRD— Groupe Société Générale, singura instituție privată care s-a oferit să sponsorizeze promovarea turismului românesc, prin care ni se asigură gratuit creația și producția de produse
publicitare pentru promovarea externă, produse în care apar cei mai mari trei sportivi ai României: Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Gheorghe Hagi.
Ministerul Turismului a mai contractat servicii de difuzare a spoturilor de promovare pe canalul paneuropean de sport cu cea mai mare audiență. Acesta este criteriul pentru care a fost selectat Eurosport. Și, de asemenea, pe canalul de știri internațional cu cea mai mare audiență, CNN. Adăugați acestor eforturi prezența României la 50 de târguri internaționale de turism, la bugete mai mici sau comparabile cu cele din anii trecuți, și aș vrea aici să spun colegilor din Partidul Național Liberal că, spre exemplu, doar în guvernarea Tăriceanu, dragi colegi, campania „Români în Europa”, desfășurată exact în anul electoral 2008, a costat 10 milioane de euro, prin evenimentele organizate în Spania și Italia, iar prezența României la Târgul de la Saragosa a costat 4,8 milioane de euro. Așa că nu înțeleg mirarea domnului Ludovic Orban, care era membru în acest Guvern, că prezența României la cel mai mare târg de turism din lume, de la Berlin, unde am luat și locul doi, a costat 300 și ceva de mii de euro.
Nu în ultimul rând, ne găsim în a doua etapă a procedurii de achiziție a serviciilor de creare a brandului turistic național, după ce au fost respinse toate contestațiile care au fost depuse de firmele participante, servicii care sunt finanțate de Uniunea Europeană cu două milioane de euro.
„Comisia Vanghelie”, al cărei raport îl dezbatem astăzi, a încercat să scufunde în propriul noroi imaginea țării noastre. Dacă vă vine să credeți, au trimis scrisori către Eurosport și CNN, cerând celor două posturi de televiziune cu sute de milioane de telespectatori din toată lumea să dea socoteală, să afle tot mapamondul că au îndrăznit să vândă ieftin publicitate României, ba chiar să dea și ceva gratis ministerului din România, condus de Elena Udrea. Mai apoi au strigat: De ce să cheltuim noi pe promovarea turistică a României, în 2009, 8 milioane de euro pe tot anul, dragi colegi, când Ungaria cheltuiește 22 de milioane, Turcia – 80 de milioane, Grecia – 150 de milioane și așa mai departe. Mai bine să rămânem ultimii, să nu vină vreun turist străin în România cât timp Elena Udrea este ministru, chiar dacă avem cu toții de pierdut.
În fine, au tăvălit în Parlament toate companiile care au lucrat legal cu ministerul, dar mai ales pe cele care au promovat turismul românesc fără bani. Desigur că mulți dintre dumneavoastră sunteți de acord cu toate acestea, motiv pentru care evident că veți vota raportul comisiei, mânate de patriotism.
Revin acum la comisie pentru a vă reaminti, înainte de a discuta raportul aflat pe ordinea de zi, că această comisie are o serie de probleme de ordin regulamentar, legal și constituțional.
Care este natura acestei comisii? Este ea de anchetă sau este de cercetare? Este o comisie judiciară sau parlamentară? Este o comisie administrativă sau politică? Desigur că știm că este o comisie politică ce și-a desfășurat activitatea în afara normelor legale în vigoare. Comisia este ilegală deoarece obiectivele acesteia, stabilite prin Hotărârea nr. 36 din 27 iulie 2009, depășesc limitele impuse de art. 73
din Regulamentul Camerei Deputaților, din care rezultă limitele unei comisii de anchetă. Astfel, o comisie de anchetă poate doar cerceta, investiga anumite aspecte, neputându-se pronunța asupra respectării/nerespectării legii, apanaj exclusiv al puterii judecătorești.
Comisia a funcționat fără regulament, acesta fiind aprobat doar la finalul lucrărilor și după sesizarea pe care eu am formulat-o. Nu a fost compusă regulamentar, a funcționat în condiții de vacantare a unor posturi de membru în cadrul comisiei, unii dintre membrii săi au fost incompatibili, a avut un comportament abuziv și a fost alcătuită din persoane care nu au cunoștințe de specialitate, nici măcar juridice, apelând la „specialiști” într-un domeniu, a căror obiectivitate și competență nu ne este cunoscută.
Singurul lucru pe care îl știm este acela că așa-zisul expert în achiziții este fostul președinte ANRMAP numit de domnul Tăriceanu, deci calitatea recunoscută a acestuia este apartenența la PNL.
Acestor încălcări ale actelor normative în vigoare li se adaugă și altele, pe care le-am expus public, le-am sesizat chiar comisiei, Biroului permanent al Camerei Deputaților și, în parte, chiar Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Funcționând ilegal, Comisia de anchetă nu poate emite un act cu valoare juridică.
În legătură cu raportul fără valoare juridică, elaborat de o instanță care funcționează ilegal, se poate spune: „Comisia Vanghelie” condusă de Ludovic Orban și-a îndeplinit misiunea inițială pentru care a fost înființată de PSD și PNL, și anume, fabricarea cu orice preț a unor acuzații penale la adresa mea.
Menționez că am urmat cu aceiași funcționari publici care lucrau în vechiul Guvern la Autoritatea Națională de Turism exact aceleași proceduri contabile și de achiziții din vremea guvernării PSD – PNL, proceduri evaluate ca fiind legale de autoritățile de control din acea vreme, conduse de membrii actualei opoziții.
Doar fiindcă acum compromiterea mea este înscrisă în agenda campaniei electorale a candidaților PSD și PNL pentru președinție, aceste proceduri au devenit brusc ilegale, ba chiar penale pe alocuri.
Acuzațiile formulate în raport denotă rea-credință, necunoașterea legii, comportament abuziv și ilegal pe care membrii comisiei l-au avut, de altfel, pe toată durata desfășurării activității acesteia.
Pe fond, referitor la acuzațiile legate de organizarea și funcționarea Ministerului Turismului, se spune că toate actele semnate în numele ministrului de secretarii de stat sau de secretarul general sunt lovite de nulitate și că în absența unui ordin de delegare persoanele care au semnat în numele ministrului se fac vinovate de uzurpare de calități oficiale, iar eu mă fac vinovată de neglijență în serviciu.
În realitate, persoanele care au semnat în numele ministrului, respectiv secretarii de stat, secretarul general, au ordine de delegare de competență. Acestea nu au fost solicitate de către Comisia de anchetă în cele cinci adrese trimise Ministerului Turismului, așa cum se susține în raportul comisiei.
Ordinele de delegare de competență sunt: Ordinul nr. 223 din 4.03.2009, delegare ordonator principal de credite fără limită valorică; Ordinul nr. 227 din 5.03.2009; Ordinul nr. 228 din 5.03.2009; Ordinul nr. 229 din 5.03.2009; Ordinul nr. 230 din 5.03.2009; Ordinul nr. 285 din 18.03.2009; Ordinul nr. 264 din 9.03.2009; Ordinul nr. 460 din 18.05.2009; Ordinul nr. 771 din 29.07.2009 și Ordinul nr. 819 din 28.08.2009.
S-a spus că orice angajare prin concurs nu s-a desfășurat în conformitate cu legea, până la aprobarea statului de funcții – 9.07.2009 – și până la aprobarea fișei de post.
Activitățile desfășurate în cadrul Ministerului Turismului de persoanele angajate pe funcții publice se spune că nu au avut bază legală până la 9.07.2009. În realitate, tot personalul din Ministerul Turismului are întocmite fișe de post de la momentul preluării, angajării sau transferării acestora.
Primul stat de funcții al ministerului a fost și primul stat de funcții al vreunui minister, aprobat de Agenția Funcționarilor Publici prin Ordinul nr. 14 din 26 ianuarie 2009, și a primit aviz favorabil de la ANFP în data de 29.01.2009 cu nr. 1.880.217.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 755 din 24.06.2009, Ministerul Turismului a fost reorganizat și, pentru noua reorganizare, a primit un nou aviz favorabil de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu nr. 1.899.293 din 9.07.2009. Acesta este actul pe care comisia îl consideră tardiv. În realitate, el este cel de al doilea aviz primit ca urmare a reorganizării ministerului. De asemenea, pentru personalul de la direcțiile reorganizate au fost întocmite, în mod firesc și legal, noi fișe de post, aferente noii organizări.
Se spune că Ministerul Turismului nu a avut încadrați consilieri juridici care, potrivit legii, au obligația de a acorda vize de legalitate pentru toate documentele ministerului, inclusiv pentru contractele încheiate până la data de 16.06.2009. În realitate, toate contractele încheiate de Ministerul Turismului în respectiva perioadă au avut avizul juridic, fiind semnate de directorul Direcției juridice, resurse umane și achiziții, care este și consilier juridic, doar că doamna se căsătorise între timp și poartă alt nume.
În consecință, acuzațiile comisiei de uzurpare de calități oficiale formulate la adresa celor care au semnat în numele ministrului sau de neglijență în serviciu pentru subsemnata nu se susțin.
Referitor la analiza execuției bugetare, comisia apreciază că ministrul turismului a efectuat cheltuieli de publicitate și reclamă în condițiile în care, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, nu ar fi avut prevăzute sume cu această destinație, încălcând prevederile Legii nr. 500 din anul 2002 privind finanțele publice. După cum probabil știți, chiar Ministerul Finanțelor a dat un comunicat în care a explicat că toate cheltuielile de la Ministerul Turismului sunt făcute în concordanță cu legile care se aplică acestor cheltuieli și organizării bugetului.
Componentele de publicitate ale programului de marketing și promovare atât în constituirea bugetară, cât și în angajarea fondurilor, nu au fost tratate separat, ci ca program, programul fiind încadrat legal la art. 20.30 – alte bunuri și servicii, alin. 20.30.30 – alte cheltuieli cu bunuri și
servicii, reprezentând cheltuiala legală autorizată de Hotărârea Guvernului nr. 314/2009.
Interpretarea conform căreia publicitatea ar fi trebuit tratată separat de programe este greșită și nu a fost aplicată de niciun minister și nici de ministerul acesta sau de Agenția de Turism, înainte de mandatul meu, dar nici de alte instituții publice.
De exemplu, vă aduceți aminte, desigur, domnule Orban, dacă mai sunteți în sală, de faptul că Ministerul Transporturilor a finanțat în anul 2008 servicii de publicitate în cadrul articolului „asistență tehnică”. De altfel, așa cum spuneam, există punctul de vedere al Ministerului Finanțelor.
Referitor la considerații generale asupra procedurilor de achiziție publică, se spune că „normele procedurale interne nu prevăd reguli clare adecvate referitoare la publicitatea anterioară demarării procedurilor de atribuire...” Nu o să citesc toată acuzația, așa cum este formulată. În realitate, Ministerul Turismului a desfășurat proceduri de achiziție publică conform legilor în vigoare, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin de ministru, nu numai în cazuri expres specificate la art. 13 și art. 16 din OUG nr. 34/2006. Mai mult decât atât, acest ordin de ministru vine din guvernarea trecută, eu nu am făcut decât să-l prelungesc – Ordonanța nr. 34 referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică, și în cadrul contractelor de concesiune, de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, care prevăd excepții de la aplicarea actului normativ mai sus menționat.
Referitor la „Romania Land of Choice”, eveniment organizat la Paris, în data de 5 iunie 2009, pe scurt – pentru că acuzațiile vizează încălcarea procedurilor prevăzute de Ordonanța nr. 34, acuzație total neîntemeiată, dar care și dacă ar fi întemeiată, nu țin de Codul penal, ci țin de aplicarea acestei ordonanțe, cel mult sancțiunile putând fi administrative – vă pot spune că, pe fond, sunt acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru că am organizat evenimentul de la Paris, din data de 5 iunie, în condițiile în care trebuie să știți, dragi colegi, că acest eveniment la care România s-a prezentat în fața Primăriei Parisului, la care a participat primarul Parisului, pe care mă mir că domnul Orban nu l-a chemat la audieri la comisie, România a fost prezentă cu Ilie Năstase și Nadia Comăneci, care a venit special din Statele Unite pentru acest eveniment, în timp ce, în paralel, se desfășura Turneul de tenis de la Roland Garros, și a costat 46.000 de euro, inclusiv TVA.
Dragi colegi,
Mă acuzați că din 46.000 de euro, inclusiv TVA, de la un eveniment la care au participat Nadia Comăneci și Ilie Năstase, m-am gândit să iau vreo șpagă? Eventual de la Nadia Comăneci sau de la Ilie Năstase, presupun, dacă nu, chiar de la primarul Parisului.
De asemenea, mă bucur că comisia a avut bunul-simț să nu-i cheme la audieri pe cei doi mari sportivi, pentru că altfel ne-am fi făcut de râs în fața întregii lumi.
Așa cum am spus, firma JC Decaux care a afișat afișele cu România pe Champs Elysées avea drept exclusiv de folosire a acelor panouri, singurele care ne interesau.
Legat de constatări, față de contractele de publicitate internațională cu Eurosport și CNN, sunt acuzată de abuz în serviciu pentru că România se promovează, nu de la 15 august, ci de la 1 august 2009, pe cele două canale internaționale, pan european de sport și internațional de știri, cu un clip superb, pe care sunt sigură că l-ați văzut, care deja aduce imense beneficii de imagine României, în care apar cei trei mari sportivi. Din păcate, nu m-am gândit să iau dintre dumneavoastră, dragi colegi parlamentari, pentru a vă folosi ca imagine în acest clip. Cu siguranță vă gândiți că aveați mai mult succes.
În acest clip apar Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Gică Hagi, iar acuzațiilor legate de alegerea acestui post le răspund simplu: sunt posturile cu cea mai mare audiență. Dacă aș fi ales să promovez România pe un post românesc care se difuzează în jurul Bucureștiului, înțelegeam să fiu acuzată, dar în condițiile în care România se află pe Eurosport și CNN, nu cred că putem să luăm în serios ceea ce spune comisia.
O altă acuzație este aceea că nu s-ar fi promovat sezonul estival. România nu are doar litoral, dragi colegi. Din fericire pentru țara noastră, România este o destinație cu multiple atractivități pentru turiști. Avem și turiști de iarnă, avem și Delta Dunării, avem și turism cultural, și turism istoric, și turism religios. Iar master planul pentru turism făcut de Organizația Mondială a Turismului pentru România spune clar că România are nevoie în această perioadă de o publicitate generală, care să o repoziționeze pe piața internațională a destinațiilor turistice ca o destinație turistică distinctă și atractivă.
Deci acest clip, care a prins, totuși, și parte din sezonul estival și finalul acestui sezon, are în vedere imaginea României în ansamblu, și nu doar turismul de litoral. Dar astea sunt lucruri pe care numai cineva interesat cu adevărat de ce se întâmplă cu țara noastră poate să le înțeleagă.
Referitor la publicitatea cu posturile naționale private de televiziune pentru promovarea Programului „Turist în România” – ca să vedeți absurdul acțiunilor acestei comisii –, trebuie să știți că suntem acuzați de încălcarea procedurilor de achiziții și de încheierea unui contract cu vicii, în condițiile în care nu există niciun contract, nu este semnat niciun contract care să se refere la publicitatea internă pentru Programul „Turist în România”.
Referitor la decizia ministerului și a Guvernului de alocare de fonduri prin transfer de la bugetul turismului către autoritățile publice locale, v-am spus mai devreme și v-am și citit din pozițiile autorităților publice locale care este realitatea, și încă o dată afirm că, deși această listă a celor care pot primi bani de la Ministerul Turismului nu este întocmită de mine, o susțin și mi-o asum.
Referitor la Programul „Paște în Bucovina”, ni se reproșează lipsa de oportunitate a promovării sărbătorilor pascale în Bucovina – ce poate fi mai absurd?! – și faptul că am făcut publicitate pentru un eveniment al Consiliului Județean Suceava.
Succesul acestei promovări s-a văzut de fapt în numărul de turiști și în încasările pe care le-au adus aceștia în perioada sărbătorilor pascale, iar acțiunea ministerului a vizat zona Bucovinei, și nu acțiunea unui consiliu județean sau a
altuia, deși, prin atribuțiile ministerului, sau printre atribuțiile ministerului se numără și aceea de a sprijini autoritățile publice locale în activitățile de promovare turistică. În concluzie, referitor la Programul „Paște în Bucovina”, acuzațiile comisiei de deturnare de fonduri sau de abuz în serviciu contra intereselor publice nu se susțin.
Referitor la organizarea evenimentului „Lumină la malul mării” și desfășurarea concertului susținut de Goran Bregovici și Wedding and Funeral Orchestra în stațiunea Mamaia sunt sigură că mulți dintre dumneavoastră, dacă nu ați participat, ați văzut la televizor că a fost un real succes. A fost pentru prima dată când sărbătorile pascale s-au organizat pe litoralul românesc, iar participarea, numărul turiștilor care au fost acolo și participarea inclusiv a constănțenilor sau a celor din preajma orașului Constanța la evenimentele organizate de Ministerul Turismului arată că este nevoie să organizăm astfel de evenimente. Turismul românesc nu înseamnă doar cazare și masă, înseamnă și divertisment, agrement pentru cei care aleg să-și petreacă, totuși, vacanțele în România, și cu o astfel de atitudine ca a dumneavoastră, cei din comisie, cu siguranță că vor fi din ce în ce mai puțini.
Nu o să mai reiau aici răspunsurile la diversele acuzații legate de depunerea și retragerea contestației, referitoare la faptul că o firmă care a participat la licitație și care a pierdut a afirmat în cadrul comisiei că i se pare firesc să fi pierdut licitația în condițiile în care nu a respectat caietul de sarcini.
Referitor la faptul că Goran Bregovici a fost adus în România în seara Paștelui, cu întreaga orchestră cu care cântă, pentru numai 42 de mii de euro, inclusiv TVA, am spus de atâtea ori, este cel mai mic preț care s-a obținut în aceste condiții vreodată pentru un eveniment cu Goran Bregovici organizat în România și a fost un preț special pentru Ministerul Turismului.
Am aici răspunsurile la fiecare dintre acuzațiile aduse de comisie. Acuzațiile sunt nefondate și trecem la analiza asupra planului de achiziții al Ministerului Turismului.
Se spune că a fost modificat acest plan pentru a majora sumele la publicitate. Toți cei care ați condus vreodată vreo instituție publică știți că planul de achiziții poate fi modificat ori de câte ori dorește ordonatorul de credite, ori de câte ori dorește să realoce, în cadrul acelorași capitole bugetare, sumele în funcție de activitățile pe care dorește să le susțină, deci, nu este nimic ilegal prin faptul că acest plan de achiziții a fost modificat în luna iunie.
Față de acuzațiile că aș fi achiziționat perdele în valoare de 75 de mii de euro, este deja celebru răspunsul. Nu-s perdele, sunt jaluzele. Nu sunt 75 de mii, sunt 7.500 și a fost firească achiziționarea lor, în condițiile în care Ministerul Turismului, ca instituție nouă, a căpătat un sediu undeva la mijlocul primului semestru și a fost nevoie ca acest sediu, așa cum este el, mic, să fie totuși dotat cu strictul necesar, inclusiv jaluzele la birourile angajaților.
Referitor la faptul că am fi achiziționat pixuri în valoare de 120 de mii de euro, vă pot spune că nu s-a achiziționat nici măcar un singur pix. În plus, suma nu era alocată pentru pixuri, ci pentru materiale promoționale. Când România se prezintă la o expoziție sau un eveniment internațional, așa
cum fac toate țările din lumea asta care au activități legate de promovare, trebuie să aibă materiale promoționale, care pot fi pixuri, dar pot fi o mulțime de alte tipuri de materiale, calendare cu imagini din România, postere, o mulțime de astfel de materiale, pe care în momentul acesta nu vi le mai înșir.
Referitor la faptul că planul de achiziții publice arată un buget mult prea mare și cheltuieli neoportune, vă pot spune că toate cheltuielile Ministerului Turismului sunt în conformitate cu legile pe care dumneavoastră le-ați aprobat, iar bugetul, așa cum este el, mic pentru nevoile turismului, de asemenea, este aprobat de dumneavoastră, motiv pentru care vă mulțumesc, în numele ministerului și în numele autorităților publice locale care primesc 76% din acest buget. 76% din cel mai mic buget al vreunui minister din Guvern merg către autoritățile publice locale pentru investiții în infrastructura de turism.
Faptul că până la data elaborării raportului comisiei se cheltuise doar aproape 10% din bugetul ministerului se datorează situației în care s-au găsit autoritățile publice locale, luate prin surprindere că statul român, Guvernul, s-a mai gândit să le dea bani pentru investiții în infrastructura turistică, lucru care nu s-a întâmplat timp de 20 de ani, astfel că primarii și președinții de consilii județene nu erau pregătiți să intre în licitații la momentul la care s-a aprobat bugetul, și anume începutul lunii aprilie.
Știți și dumneavoastră că desfășurarea procedurilor conform legii pentru achiziționarea de lucrări pentru construcții durează luni de zile, mai ales dacă apar contestații.
Așa se face că abia în acest moment Ministerul Turismului transferă sume către autoritățile publice locale. Dar sunt convinsă că veți ști, dragi colegi parlamentari, să explicați acasă primarilor dumneavoastră și celor care v-au votat de ce nu trebuie să dăm bani, investind în infrastructura turistică.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Roberta Alma Anastase · 6 octombrie 2009 · monitorul.ai