Ion Mocioalcă

„O nouă Cartă a Apărării”

În contextul transformărilor profunde, pe toate palierele, inclusiv cel al Armatei României, evenimentul central al acestei perioade este reprezentat de prezentarea Cartei Albe a Apărării, ca urmare a unui demers amplu de elaborare desfășurat de Guvernul României. Fie chiar și în calitate de simplu cetățean al României, acest document programatic vă interesează pentru că el vă vorbește despre cum unul dintre cele mai afectate sectoare strategice bugetare luptă să ne protejeze pe noi, cetățenii României, cetățenii Uniunii Europene, cetățenii statelor membre NATO.

Carta Albă a Apărării reprezintă un document-cadru complex în istoria contemporană a strategiilor Armatei României. Vreau să vă informez că acest document este un unicat, singura Cartă a Apărării din ultimul deceniu, iar pentru mine personal reprezintă încununarea unor demersuri de o dublă natură, atât profesionale, cât și politice. În fapt, Carta materializează obiectivele de strategie națională ce se circumscriu politicilor Guvernului României și poate fi analizată într-o structură etapizată, după cum urmează.

## Continuarea tradițiilor militare naționale

În prim-plan se afirmă componentele de continuitate strategică – coerența și consistența intereselor naționale, menținerea viziunii și direcțiilor de cooperare strategică în cadrul NATO, UE și parteneriatelor strategice; dezvoltarea mecanismelor de cooperare regională și bilaterală – Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA), Inițiativa de Cooperare Sud-Est Europeană (SELEC), Inițiativa Central Europeană (ISCE).

Alte aspecte care confirmă continuarea tradițiilor militare naționale includ: transformarea Armatei României (structură, politică de personal etc.) – profesionalizarea armatei; reconfirmarea intereselor și obiectivelor naționale privind apărarea; sprijinirea altor autorități publice în situații de urgență pentru acordarea de asistență populației și managementul consecințelor dezastrelor (inundații, cutremure – Galați, deszăpeziri); contribuția la securitatea României pe timp de pace; apărarea suveranității și integrității teritoriale etc.

I. Dovada adaptării statului român și a armatei sale la statutul de membru NATO și UE

Dintre multiplele dovezi ale adaptării putem să nominalizăm relevanța calității de membru NATO și UE prin asumarea poziției în cadrul Alianței Nord-Atlantice. România și-a dezvoltat capacitatea de răspuns la incidentele de securitate cibernetică. Achiziționarea aeronavelor C-27J Spartan și C-130 Hercules a dus la îmbunătățirea capacității de transport aerian.

În acest context, al unei noi paradigme de securitate, caracterizată prin consolidarea statutului puterilor emergente și creșterea influenței actorilor non-statali pe scena internațională, cu o repoziționare a centrului de greutate spre regiunea Asia–Pacific, Armata României participă cu trupe la eforturile aliaților săi, în cadrul NATO și UE, atât în zone limitrofe spațiului național (Balcani), cât și în zone îndepărtate – Afganistan, Irak, Somalia (misiunea Atalanta a Uniunii Europene privind pirateria pe mare).