Nicolae Georgescu

„O nouă perspectivă de abordare a competențelor-cheie, în contextul inovațiilor tehnologice și digitale”

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, persoanele au nevoie de o gamă largă de abilități pentru a se adapta și a prospera într-un mediu aflat în rapidă schimbare. La nivel european se analizează factorii care vor influența evoluția Europei în următorii 10 ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și asupra ocupării forței de muncă până la îndoielile apărute cu privire la globalizare, la amenințările la adresa securității și la ascensiunea populismului.

În ultimii ani, societățile și economiile europene au suferit schimbări de natură demografică, ceea ce a atras după sine și schimbări ale pieței forței de muncă, iar inovațiile tehnologice și digitale au dat naștere unor situații fără precedent. Toate acestea au dus la crearea unor locuri de muncă care nu existau acum 10 ani, dar și la posibilitatea aproape certă de a se crea noi forme de relații de muncă în viitor.

De aceea, în Declarația de la Roma, din 25 martie 2017, liderii celor 27 de state membre, Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană se angajează să colaboreze în direcția unei uniuni „în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”. Pentru aceasta

este necesară o regândire profundă a sistemelor de educație, a competențelor-cheie și a modului de abordare a învățării pe tot parcursul vieții.

Sistemele de educație și formare profesională trebuie să se adapteze la noua realitate. Se analizează dacă însușirea unui set fix de competențe sau cunoștințe de către tineri este sau nu suficientă. Se consideră că tinerii trebuie să acumuleze reziliență, un set vast de competențe și o capacitatea mărită de a se adapta la schimbări.

În același timp, progresul tehnologic rapid și schimbările aferente ale profilurilor profesionale și ale cerințelor acestora fac ca pentru procesul de învățare de-a lungul vieții să fie necesară o nouă abordare și o colaborare strânsă între industrie, educație, formare și mediile de învățare.

Dezvoltarea insuficientă a competențelor necesare pentru a fi inclus în societate și pe piața forței de muncă duce la creșterea riscului de șomaj, sărăcie și excluziune socială, ceea ce, la nivel general, este un obstacol în creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, pe lângă scăderea competitivității industriei și a capacităților de inovare.

Cu toate că în sistemele de învățământ europene conceptul de competențe-cheie a câștigat importanță, cele mai multe țări europene înregistrând progrese semnificative în încorporarea competențelor-cheie în curricula națională și în alte documente directoare, cele opt domenii de competențe definite de Comisia Europeană în anul 2006 – comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie; competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii (TIC); competența de a învăța să înveți; competențe de relaționare interpersonală și competențe civice; spirit de inițiativă și antreprenoriat; conștiința și expresia culturală – au devenit insuficiente.