Cristina Ancuța Pocora

„O nouă șmecherie marca Victor Ponta: OUG nr. 2/2015 – OUG «26 dintr-o lovitură»”

„7 dintr-o lovitură” găsești doar în povești. În realitate, avem 26 dintr-o lovitură. Victor Ponta e chiar mai tare decât Croitorașul cel viteaz. Guvernul Ponta își permite orice, oricât, fără număr și spune, în disprețul tuturor, „26 dintr-o lovitură” – 26 de acte normative printr-o singură ordonanță de urgență. Trăim realități inimaginabile în care sfidarea Constituției, a legilor și a instituțiilor de către Victor Ponta a ajuns să nu mai fie știre.

Este încă un moment în care avocatul poporului trebuie să demonstreze că este avocatul poporului, și nu al lui Victor Ponta. Este momentul ca avocatul poporului să sesizeze Curtea Constituțională! Îi cer lui Victor Ciorbea să sesizeze Curtea Constituțională cu această gravă agresare a Constituției și a Parlamentului de către Victor Ponta!

Cu toții putem observa cum acest Guvern incapabil amână termene de intrare în vigoare a unor legi, lasă moștenire termene de aplicare pentru următoarea guvernare, amână sau respinge dezbateri pe teme importante, care pot demonstra în mod clar ce face Guvernul condus de Victor Ponta, adoptă legi în mod tacit și mai nou înghesuie mai multe ordonanțe de urgență, din domenii total diferite, într-una singură.

Victor Ponta s-a gândit să facă el o șmecherie, că tot sublinia Comisia Europeană în raportul MCV prezentat pe 28 ianuarie, în mod expres, numărul mare de măsuri adoptate prin ordonanțe de urgență în locul proiectelor de lege. Asta în condițiile în care, până acum, Victor Ponta și-a pus semnătura pe 250 de ordonanțe de urgență, pe care, dacă le împărțim la numărul de săptămâni scurse de la învestire, obținem, în medie, mai mult de două OUG pe săptămână.

Graba cu care Guvernul Ponta a adoptat OUG nr. 2/2015 nu ne mai surprinde, chiar dacă aceasta cuprinde 26 de ordonanțe de urgență din domenii care nu au nicio legătură între ele: de la măsuri din domeniul sportului sau culturii până la măsuri privind activitatea companiilor de stat. Erau toate aceste prevederi urgente, domnule Ponta? Nu puteau ele să fie promovate ca proiecte de lege, eventual în procedură de urgență? Sau este prea complicat pentru dumneavoastră și miniștrii pe care îi aveți să veniți în Parlament și să susțineți 26 de proiecte de lege?

Dacă acest Guvern a fost capabil să dea o ordonanță de urgență doar pentru a spăla de rușine plagiatul domnului Ponta, dar a amânat până în iulie dublarea indemnizației deținuților politici, reglementată printr-un proiect de lege, înseamnă că orice anomalie a devenit firească în viziunea prim-ministrului. Abuz și șmecherie sau România s-a aflat constant, în acești ultimi doi ani, „numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, așa cum spune articolul 115 din Constituția României?

Eu personal merg pe prima variantă, în condițiile în care guvernele Ponta au fost susținute în Parlament de o majoritate mai mult decât confortabilă (de la 65% în sus), astfel că puteau fi adoptate fără emoții proiecte de legi.