Ioan Stan

O prietenă, primăriță într-o localitate din nordul județului meu, îmi spunea zilele trecute cu amărăciune că o singură lege mai acționează în România, legea gravitației! Economia cade, sănătatea cade, învățământul cade, leul cade!

Pe moment, m-am arătat amuzat de metaforica afirmație. Dar dorința de a induce prietenei mele o mai optimistă stare decât cea în care se afla nu m-a putut ajuta să o contrazic. Avea cu adevărat dreptate.

Producția industrială a scăzut în luna august cu 15,8% față de iulie din cauza, în principal, diminuării producției în industria prelucrătoare. Cumulată pe opt luni, producția industrială a scăzut cu 9,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Comenzile în industrie, atât pentru piața internă, cât și externă, au scăzut în august față de iulie 2009 cu 13,75 și față de luna similară din 2008 cu 20,8%. Cifra de afaceri în industrie, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă, a scăzut în august față de luna precedentă a acestui an cu 10,5% și față de august 2008 cu 17%.

Resursele de energie primară au scăzut în august cu 18,5%, iar cele de energie electrică cu 12,4% față de august 2008. Consumul final de energie electrică a fost cu 9,1% mai mic decât în luna similară din anul trecut, iar exportul s-a diminuat cu 36,7%.

Tranzacțiile imobiliare pe primele opt luni au scăzut cu 32,92% față de perioada similară a anului trecut, iar în august 2009 scăderea a fost de 25,41%, comparativ cu august 2008.

Salariul mediu net în luna august a scăzut cu 3% față de luna anterioară din cauza, în principal, restrângerii de activitate, ajungând la 1.348 lei. Evoluția negativă a veniturilor se răsfrânge și asupra cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, aceasta scăzând pe primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 10,5%. Scăderea în august 2009 față de august 2008 a fost de 12,2 %.

Și mă opresc, încercând să stăvilesc această avalanșă de exemple în măsură să argumenteze originala funcționare a legii gravitației în România și afirmând cu toată certitudinea că sunt și factori importanți aflați în creștere. Spre convingerea acelora dintre dumneavoastră, eventual tentați să nu mă creadă, argumentez.

Anul acesta, deficitul bugetar pe opt luni a fost mai mare cu un punct procentual decât cel înregistrat pe șapte luni, adică 4,5% față de 3,5% din PIB

Deteriorarea cadrului macroeconomic face tot mai credibilă adoptarea, în avans față de angajamentele cu FMI, a creșterii unor taxe și impozite, cel mai probabil a TVA. Este posibilă și majorarea impozitului pe salarii, pe fondul scăderii nivelului veniturilor publice din PIB.

Să nu uităm să băgăm în seamă creșterea record a cursului leu/euro ajunsă binișor la 4,28 lei/euro și oscilând în continuare în jurul acestei valori.

Ca să nu mai vorbim de ceea ce „bucură” cu adevărat mase mari de oameni, creșterea șomajului. Deja sunt șase județe care au rata șomajului de peste 10%, iar alte șapte au trecut pragul de 9%. Pe total, rata șomajului a crescut cu 0,3% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 6,9%.