Vasile Berci

„O propunere pragmatică și necesară”

Constituția României, adoptată prin referendum în 1991, stabilea că durata mandatului președintelui statului, a legislaturii parlamentare, a mandatului președinților de CJ, primarilor și consiliilor județene și locale este de patru ani. Pe durata celor patru ani doar în anul al patrulea au loc alegeri. La sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, alegerile locale, iar toamna aveau loc, la aceeași dată, alegerile parlamentare și prezidențiale. O paradigmă simplă cu consecințe pozitive pentru actul de guvernare, pentru stabilitatea societății și a vieții politice interne.

Prima dereglare în acest sistem s-a produs prin revizuirea Constituției în 2003, când mandatul președintelui s-a extins la cinci ani, iar a doua după aderarea la UE în 2007, când au apărut în câmpul electoral alegerile europarlamentare cu legislatura de cinci ani.

Alegerile din 2004 au fost ultimele organizate pe baza sistemului prevăzut inițial în Constituție. În urma mutațiilor apărute în sistem, frecvența chemării cetățenilor la urne a crescut considerabil. Astfel, în opt ani (2007–2014), au avut loc de opt ori alegeri, la care s-au adăugat și cele două referendumuri, în 2007 și 2012.

Cred că această densitate electorală este nocivă și contraproductivă pentru o viață democratică normală și explică, probabil, absenteismul ca fenomen de masă.

Pornind de la starea de fapt, de la realitatea redată mai sus, avansez o propunere simplă, pragmatică și cred viabilă, care să fie dezbătută cu maturitate în Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.

Având în vedere că mandatul președintelui și legislatura Parlamentului UE au durata de cinci ani, cu alegeri în același an, propun ca durata legislaturii Parlamentului României, mandatului președinților de CJ, primarilor, consiliilor județene și locale să fie tot de cinci ani.

Această propunere ar schimba lucrurile radical în bine. Astfel, în 2019, alegerile locale se comasează cu europarlamentarele, iar prezidențialele cu alegerile parlamentare. Pentru a trece la acest sistem este necesară o măsură tranzitorie, și anume mandatul administrațiilor județene și locale să fie de trei ani în urma alegerilor locale din 2016 (2016–2019).

Câteva argumente care cred că sunt greu de contestat: – Optimizarea actului de guvernare și a performanței administrațiilor locale. Neavând aproape în fiecare an sabia lui Damocles (alegerile) deasupra capului, Guvernul se poate concentra timp de patru ani pe o bună guvernare, adică proiecte de legi și hotărâri de guvern corecte și inspirate, netrecute prin filtrul și logica electorală, nocivă și populistă.

– Se știe că absenteismul la alegerile locale și prezidențiale este mult mai redus, comparat cu cel la europarlamentare și parlamentare. Comasând alegerile locale cu europarlamentarele și prezidențialele cu parlamentarele s-ar asigura o prezență la vot mult mai bună ca acum la toate tipurile de scrutin. – Economii mari din banul public (buget) alocat pentru organizarea și desfășurarea alegerilor.