Gheorghe Eugen Nicolăescu

O să încheiem, domnule președinte. Dar mai avem puțin. Nu întâmplător v-am propus o modificare a examenului de bacalaureat, prin creșterea transparenței și renunțarea la subiectivismul unor formulări de subiecte care-i încurcă chiar și pe profesori, în condițiile în care nu avem standardizată predarea și evaluarea. Soluții există, dar până acum nu a existat voință guvernamentală. De aceea, implicarea dumneavoastră este decisivă.

Reglementarea din 2014 referitoare la învățământul terțiar trebuia să devină funcționabilă real, nu pe hârtie, prin emiterea unor noi norme metodologice aplicabile, care să încurajeze universitățile, să le provoace să demareze organizarea colegiilor terțiare nonuniversitare. Șansa acestor tineri constă în operaționalizarea acestui sistem terțiar de învățământ, astfel încât să-și poată continua formarea profesională și să devină cetățeni activi la construcția unui stat cu adevărat european. Ministrul avea baza legală pentru o hotărâre de guvern care să asigure condiții favorabile pentru includerea unui număr cât mai mare de foști absolvenți în colegiile postliceale, spărgând monopolul unora asupra învățământului postliceal. Putea să inițieze de câteva luni bune cursurile de pregătire pentru foștii absolvenți, așa-numitele meditații. Poate că unii din cei peste 700.000 de tineri au renunțat, dar este datoria noastră să-i aducem la școală și să-i calificăm. Ministrul educației ori nu vrea, ori nu înțelege.

Dezbaterea generată de Președinția României, „România educată”, este semnalul că societatea românească, în ansamblul său, trebuie să poarte un dialog onest și constructiv, care să conducă la elaborarea unei legislații stabile și unitare în domeniul educațional. Este important să

conștientizăm cu toții că cea mai sigură investiție pentru viitorul unei națiuni este în educație. Educația trebuie să fie și să rămână prioritatea oricărui guvern responsabil. Mulțumesc.