O să revin la subiectul moțiunii, poate că din conținut o să se înțeleagă destul de clar care sunt punctele noastre de vedere referitoare la deszăpezire și, atunci, poate o să conștientizați și dumneavoastră că suntem suficient de maturi cât să monitorizăm ceea ce face Guvernul Ponta.
A fost demonstrat și în noiembrie 2013, în tentativa propagandistică a Guvernului de a transfera fonduri către administrațiile locale, pentru a acoperi efectele unei „iminente perioade de geruri anormale, generate de mase de aer arctic”. Cum această năzbâtie nu a putut fi înghițită de opinia publică, Guvernul USL a ajuns în situația să își exerseze aplecarea meteosensibilă pe o situație reală: o săptămână de vreme extremă de iarnă, o săptămână care a ilustrat încă o dată falimentul guvernării USL în gestionarea situațiilor de urgență, după eșecul de proporții al intervenției în accidentul aviatic din Munții Apuseni.
În cele ce urmează, vă vom arăta cum păpușarii Guvernului USL au încercat să acopere grava incompetență a autorităților responsabile de deszăpezire prin exerciții propagandistice de imagine, în spatele cărora diverși clienți politici își umpleau buzunarele.
Actualul Guvern, după cum se demonstrează, este un guvern meteosensibil. Acest fapt a fost deja demonstrat prin asumarea propagandistică a unei creșteri economice extrem de fragile și aproape în totalitate determinate de vremea bună pentru agricultură.
Dar care sunt aceste exerciții propagandistice? Haideți să ne amintim peripețiile Guvernului meteosensibil Ponta, când zăpezile puneau stăpânire pe România!
23 ianuarie, ora 13.00 – Comandamentul de iarnă a fost convocat la Palatul Victoria.
Notă: Vor fi oportunități de imagini _live_ pe toată durata desfășurării comandamentului.
24 ianuarie, ora 13.00 – același comandament.
Vor fi oportunități de imagini _live_ pe toată durata evenimentului.
26 ianuarie – același comandament, aceleași oportunități de imagini, și la ora 12.30, și la ora 16.00, și la ora 21.30, unde, notă, participa și domnul Liviu Dragnea.
Pe 27 ianuarie, ora 12.00, același comandament, convocat de prim-ministrul Victor Ponta, cu aceleași oportunități de transmisie _live_ pe toată durata desfășurării evenimentului. Bineînțeles, același lucru și la ora 20.30, când participa domnul ministru Dragnea.
Pe 28 ianuarie, ora 19.30, aceleași oportunități de imagine _live_ pe toată durata desfășurării.
Și pe 29 ianuarie, ora 15.00, și pe 30 ianuarie, ora 19.00, aceleași comandamente televizate.
Acestea sunt acțiunile Guvernului Ponta la deszăpezire. Comandamentele televizate.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Aceasta a fost agenda Guvernului USL în timpul în care România era sub incidența codului portocaliu și a codului roșu: deszăpezirea în transmisiune _live_ de la Palatul Victoria.
„Am făcut mai repede și mai bine ca alții ce trebuia să facem” – declara domnul Victor Ponta într-o emisiune televizată și mai declara că nu a avut victime.
Probabil că pentru domnul Ponta cei 17 români care au murit în acele zile, din care unii au fost găsiți tardiv, după aproape o săptămână, la fel ca și victimele accidentului aviatic din Apuseni, sunt cantitate neglijabilă.
Nouă comandamente _live_ timp de șapte zile! Acesta este bilanțul deszăpezirii pentru Guvernul USL în iarna anului 2014, o iarnă care a ținut șapte zile și pentru care așteptăm nota de plată de la firmele care au semnat contractele, chiar când era anunțat codul portocaliu. Iarăși ne-a luat iarna pe nepregătite!
Și cum altfel putea să ne prindă iarna, dacă licitațiile pentru contractele de întreținere au fost tărăgănate de USL și în 2012, și în 2013, preferând varianta încheierii unor contracte pe ultima sută de metri, motivate, nu-i așa, de venirea intempestivă a iernii?!
Doamnelor și domnilor,
În 2012, după cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, două soluții fuseseră identificate pentru a fi mai bine pregătiți în aceste situații: achiziția prin fonduri europene de utilaje de deszăpezire în regie proprie pentru rețelele de transport europene: rutiere, feroviare și navale, și contracte multianuale cu condiții mult mai stricte pentru firmele care efectuau deszăpezirea.
În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu oficialii Comisiei Europene, din februarie și martie 2012, a rezultat că vor putea fi finanțate utilaje care să acționeze pe rețelele europene de drumuri și pe căile ferate, precum și pe căile navigabile. Ministerul Transporturilor urma să transmită o analiză detaliată asupra tipurilor de utilaje, asupra distribuției acestora și condițiilor meteorologice anuale. Numai în cazul
drumurilor, spre exemplu, Compania de Drumuri estima un necesar de peste 42 de milioane euro pentru achiziționarea acestor utilaje din fonduri europene nerambursabile.
La o interpelare pe care am depus-o anul trecut, Ministerul Transporturilor, cel care gestionează fondurile europene alocate pe acest domeniu, se contrazicea în răspuns, susținând că proiectul nu se poate finanța de către Comisia Europeană, dar că această chestiune este în analiză la Bruxelles. USL nu avea niciun interes să obțină fonduri europene pentru utilaje operate în regie proprie, când putea sifona fonduri către firmele de partid.
Tot pentru reducerea cheltuielilor aferente activității de întreținere curentă s-au întocmit caiete de sarcini unitare pentru toate direcțiile regionale de drumuri și poduri, astfel încât să nu plătim deszăpezirea la Arad cât cea de la Brașov. Companiile erau obligate să vină cu utilaje dotate cu GPS, să le înlocuiască pe cele defecte în maximum două ore și, bineînțeles, puteau fi sancționate cu 10–20% din valoarea contractului pentru neîndeplinirea comenzilor. Din mai 2012 însă, aceste licitații au fost blocate, iar pe 19 decembrie 2012 și 3 ianuarie 2013 sunt semnate contractele pentru iarna care deja începuse. Noroc că nu a fost foarte multă zăpadă! Cu toate acestea, în puținele zile de iarnă din decembrie 2012, chiar sub avertizare anunțată de ANM, în timp ce Moldova era sub zăpadă, directorii de la drumuri au preferat să chefuiască la munte, sub pretextul unei așa-zise ședințe operative, în care au stabilit bugetul pentru anul următor.
În 2013 însă, ministrul Șova ne anunța că va relua practica contractelor multianuale și, ca atare, lansează, pe 29 iulie, licitațiile pentru toate regionalele, cu termene de depunere în septembrie. Numai că, motivând misterios că nu s-ar fi prezentat nimeni la aceste licitații, ministrul Șova lansează în regim de urgență licitații noi, atât pentru 2013–2014, cât și pentru 2013–2015.
Verificând însă site-ul Companiei de Drumuri, dacă ne uităm la acele licitații lansate în iulie 2013, vedem că pentru direcțiile regionale Iași și București apare doar următoarea mențiune: „participanții sunt informați cu privire la prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor” – pe 9, respectiv 14 octombrie. Pentru Cluj și Craiova avem decizii ale CNSC-ului, iar pentru Brașov și Constanța, ultimele informații din septembrie răspund la clarificări ale firmelor interesate să participe. Se pare totuși că nu a fost un interes atât de scăzut pentru aceste licitații și, chiar dacă au fost loturi neacoperite, nu se explică cum de a mai durat o lună sau, în unele cazuri, chiar mai bine pentru a relansa licitațiile. De ce această întârziere?
Să ne uităm însă cum s-au semnat contractele pentru iarna aceasta. În cazul Regionalei de Drumuri București, în noiembrie se lansează licitațiile cu termene de depunere între două și șapte zile. Pentru Secția de drumuri naționale Ploiești au fost necesare doar două zile: pe 20 noiembrie, publicare, pe 22 noiembrie s-au și depus ofertele. La Regionala Constanța, în octombrie se publică atât anunțurile pentru contractele ce vizau iarna 2013–2014, cu termen de depunere a ofertelor de șapte zile, cât și cele pentru întreaga perioadă 2013–2015. Numai că nu se prezintă nimeni, așa că, în noiembrie, se relansează cu termene și mai scurte, trei sau patru zile calendaristice, cu weekenduri cu tot. La Brașov, pentru trei loturi, termenul de depunere a fost de doar șase zile. Pentru regionalele Timișoara și Iași avem aceeași rețetă ca și la Constanța: întâi se lansează în octombrie procedura, cu depunere în șapte zile, și apoi se
relansează în noiembrie, cu termen de depunere a ofertelor în trei zile. La Cluj, pentru patru loturi sunt publicate anunțurile pe 11 noiembrie, cu depunere pe 14 noiembrie. Pentru Secția de drumuri naționale Slatina, anunțul a fost publicat pe 5 noiembrie și depunerea a fost pe 8 noiembrie.
Stimați colegi,
Cu toate acestea, pe 21 noiembrie, ministrul Șova declara: „În cursul zilei de ieri era acoperit 96 la sută din teritoriul național, drumuri, puținele care nu erau acoperite erau DN-uri din Bacău și trei drumuri din Focșani.” Erau câteva DN-uri în Bacău și trei drumuri în Focșani.
Și, spunea domnul ministru: „Nu vrea nimeni să meargă acolo. S-a încercat tot ce este omenește posibil, vor fi acoperite cu utilajele de la Regionala Iași și de la districtul Focșani, dacă nu vom găsi până la urmă. Mi-e imposibil să înțeleg de ce nu vrea nimeni să deszăpezească la Focșani, probabil din cauza faptului că este zăpadă mare. Era 96 la sută acoperit, pe site-ul CNADNR sunt afișate zece pagini, găsiți toate drumurile, toate firmele”, ne spunea domnul ministru.
Se vede treaba că domnul ministru Șova este foarte priceput la calcule, fapt dovedit, de altfel, și prin formula matematică ingenioasă prin care a cântărit zăpada strânsă de pe drumurile naționale în perioada de cod portocaliu. Totuși, cum pe 21 noiembrie erau 96% din drumuri acoperite de contracte, iar pe 9 și 10 ianuarie secțiile de drumuri naționale București Nord, Sud, precum și Ploiești semnează contracte în valoare de 45 de milioane de lei pentru mai multe drumuri naționale și pentru autostrăzile A3 și A2? Aceste contracte vin, de altfel, în completarea celor încheiate în ajun de Crăciun, pe 18 și 24 decembrie, în valoare de 43 de milioane de lei. Toate aceste contracte – atenție! – sunt contracte încheiate prin negociere fără anunț de participare, căci iarna, după cum știți foarte bine, este întotdeauna o situație excepțională și neprevăzută pentru guvernarea USL. Câștigătorii acestor contracte merită și ei un capitol aparte, având în vedere că, alături de firme apropiate de greii USL, precum Cătălin Voicu, Marian Oprișan sau Liviu Dragnea, găsim și situații hilare, cu firme conduse de fotomodele. La Dâmbovița, două fotomodele care erau plecate în Bali au deszăpezit județul și au câștigat mai mult de două milioane de euro.
Pe 23 și 24 ianuarie, când deja fusese anunțat codul portocaliu, ca urmare a „situației de extremă urgență survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”, Compania de Drumuri a semnat 42 de contracte pentru închiriere de utilaje, materiale și echipamente, prin negociere fără anunț de participare, în valoare de peste 10 milioane de lei. Era greu de prevăzut că o să ningă și o să viscolească în ianuarie, evident! Din cele 42 de contracte, nu mai puțin de 15, cu o valoare totală de 5 milioane de lei, revin firmei Agro Bratu Zoo Com – SRL, care are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor. Oare ce utilaje s-au închiriat de la această firmă? Niște semănători, niște pluguri ori niște cântare de mare capacitate ca să aibă domnul ministru Șova cu ce să cântărească zăpada? Nu ne este foarte clar ce s-a închiriat. În total, CNADNR a încheiat, în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014, contracte în valoare de peste 100 de milioane de lei prin proceduri netransparente, de negociere fără publicare, motivând urgența situației.
Ce făcea prim-ministrul Ponta în acest context?
La o emisiune televizată de pe 29 ianuarie, căci doar așa își poate exercita funcția, la televizor, ne spunea: „Firmele de deszăpezire au contracte încheiate de anul trecut. Nu s-a încheiat și nu se încheie niciun contract acum.” Ce minciună gogonată! Poate între timp citea atent rapoartele de presă pe care le primea.
Haosul organizat privind contractele de la CNADNR a fost completat, bineînțeles, și la nivel județean, unde aceleași firme apropiate baronilor USL au câștigat contracte urmând aceeași rețetă de succes a negocierii fără publicare. Vedem mâine dacă e USD sau nu.
Să luăm cazul județului Tulcea, unde firma MEGA EDIL – SRL Buzău, care se regăsește în declarația de avere a deputatului PSD de Buzău, Ghiveciu Marian, și a fratelui său, Ghiveciu Adrian, consilier județean PSD în Buzău, are patru contracte cu consiliul județean, în valoare de peste 7 milioane de lei, iar în decembrie a încasat peste 100.000 de euro pentru deszăpezire, deși nu a nins deloc! Drumurile județene au fost închise toată săptămâna în care a nins. În toată perioada de cod portocaliu sau roșu, cei care au acționat au fost armata, probabil, și primăriile cu mijloace proprii sau fermierii care dețineau utilaje mari.
Spre exemplu, în fieful baronului Oprișan, la Vrancea, deszăpezirea este făcută de Sotirex (Bacău), printr-un contract de un milion de euro, firma aparținând fostului deputat PSD de Vrancea, Victor Roman. La Buzău, tot aproape un milion de euro încasează și firma care a aparținut soției fostului consilier județean PSD, Dumitru Dobrică. Evident că, în Teleorman, celebra firmă „Tel Drum” are un contract pentru perioada 2014–2017 în valoare de peste 18 milioane de euro.
## Doamnelor și domnilor,
Rezultatele contractelor încheiate fără licitație cu firme ale clientelei USL s-au văzut în cele șase zile în care România a fost sub cod portocaliu și cod roșu. Spre deosebire de iarna 2012, când codul portocaliu a fost anunțat abia la ora la care viscolul și ninsoarea începeau, în 2014, ANM a anunțat înrăutățirea condițiilor meteo din 23 ianuarie, dovadă că am avut atunci și primul comandament _live_ , menit să ascundă faptul că firmele care trebuiau să facă deszăpezirea nu aveau utilajele și dotările necesare.
Cu toate acestea, pe 25 ianuarie dimineața, deși codul portocaliu era decretat de pe 24 ianuarie de la ora 18.00, se redeschide autostrada A1 și peste 20 de mașini rămân blocate într-un carambol. Așa coordonare mai rar!
Aceeași problemă și pe autostrada A2, care nu fusese închisă la timp. Între timp, la televizor, continuă comandamentele conduse de vicepremierul Dragnea. Pe 26 ianuarie avem însă, pentru prima oară în istorie, cod roșu iarna, dar premierul Ponta își face timp să meargă la un meci de baschet. Oricum nu avea ce să facă atât timp cât nici nu avea cu cine deszăpezi. Și directorul CNADNR avea alte preocupări, altele decât deszăpezirea drumurilor și scoaterea din izolare a zecilor de mii de români din județele afectate de cod roșu sau portocaliu. Ce spunea acesta? „Pentru transportatorii care sunt blocați în trafic, în parcări sau pe marginea drumului și cărora le expiră rovinieta, îi rugăm să obțină prin orice metode o dovadă că au fost prinși acolo, în locul în care au fost”, anunța domnul Narcis Neaga la ședința Comandamentului de iarnă, cu două ore înainte să fie decretat codul roșu. Domnul Neaga probabil fusese informat
pesemne că „selfie”, adică poza pe care și-o face lui însuși lângă mașină sau altcuiva lângă mașină, este cuvântul anului și s-a gândit să îl promoveze mai mult și în România. Până la urmă, ce amintire mai frumoasă decât o poză cu tine și mașina blocată în zăpadă puteai să-ți faci ca s-o dai celor de la drumuri?
Domnul Neaga trebuia să îi ceară o astfel de poză și șefului său, domnul ministru Șova, ca să demonstreze că nu este plecat în vacanță la Londra, cum se zvonea, ci verifică personal cum se strânge zăpada și o cântărește.
În același timp, consilierul domnului Neaga avea dificultăți în pronunțarea cuvintelor într-o intervenție televizată, în timp ce încerca să explice eforturile celor de la CNADNR. Probabil, zăpada îi indusese o stare de euforie necontrolabilă și, de aceea, nu putea să se exprime cum trebuie la televizor.
Pe ministrul Șova nimeni nu l-a văzut cât timp au fost cod portocaliu și cod roșu, între 24 și 26 ianuarie. În schimb, revine „în forță” pe 27 ianuarie, când anunță rezultatele activității CNADNR cât el a fost plecat, probabil: „Cele 2,26 de milioane de tone de zăpadă au fost curățate de către CNADNR de pe suprafața părții carosabile în zonele aflate sub incidența codului portocaliu sau roșu.” Bun, dar cu ce utilaje? Care au fost firmele care au ajutat la această deszăpezire la kilogram și unde au dus toată zăpada asta cântărită?
Probabil că la aceste întrebări trebuia să răspundă colega dumnealui, doamna Mănescu, pe care am văzut-o probabil o zi, maximum două, doar că nu reușea să învețe pe de rost poezia și nimeni nu putea, altfel spus, să-i citeze talentul de citit de pe foaie. Ar fi fost bine dacă ar fi verificat personal ce citea, pentru că așa ar fi înțeles că cei...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.