Vasile Florin Stamatian

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Aida Cristina Căruceru – declarație politică despre „Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din 10 tineri”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Domnule Daea, unde va mai paște oaia?”; – Daniel Vasile – intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România; – Márton Árpád Francisc – considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară; – Cătălin Cristache – exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD–ALDE–UDMR înțelege să guverneze țara; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „Trenule, mașină mică!”; – Vasile Gudu – declarație politică intitulată „Asalt asupra justiției”; – Biró Zsolt Istvan – marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România; – Corneliu Bichineț – enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților”; – Florica Cherecheș – declarație politică având ca titlu „Educația, încotro? Dar copiii noștri?”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având tema „Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate”; – Nicolae Neagu – intervenție cu titlul „50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României”; – Constantin Codreanu – „Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la cinci la 10 ani!”;

436 cuvinte

Discurs

„O șansă la viață pentru pacienții cu hepatita de tip C” De ani de zile vorbim de prevenția în sănătate. Vorbim și nu facem nimic, iar cei care s-au perindat pe la Ministerul Sănătății, în ultimii ani, se pare că nu au înțelepciunea necesară să facă ceva în acest sens.

Pe lângă multele probleme din sistemul de sănătate, aduc astăzi în fața dumneavoastră problema pacienților diagnosticați cu hepatita de tip C. În anul 2017, Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de domnul Florian Dorel Bodog, a demarat Programul „Interferon free”, iar, din cei 12.000 de pacienți cu acest virus trecuți pe lista de tratament în 2017, doar 3.000 de pacienți au fost găsiți eligibili pentru terapia antivirală promisă de autorități.

Chiar dacă atunci s-au alocat de la bugetul de stat 3 miliarde de lei, mulți pacienți nu au beneficiat de analize gratuite și au fost nevoiți să scoată bani din buzunar, mai ales că erau asigurați în sistemul public al asigurărilor de sănătate, iar dezamăgirea și neîncrederea în sistemul de sănătate au crescut.

Nu în ultimul rând, procedurile de prescriere sunt foarte complicate și neclare, iar medicii specialiști refuză să-și dea avizul scris pentru începerea acestui tratament și, tocmai de aceea, aceștia au cerut ministerului clarificări în protocoale și simplificarea procedurilor de acordare a terapiei fără interferon.

Nu trebuie să amintesc că și la acest capitol România este „fruntașă”, iar numărul cazurilor de hepatită virală C este de aproximativ 800.000, nu trebuie să amintesc nici faptul că acest tratament revoluționar dă mari speranțe celor în cauză, având o rată de vindecare de 98%.

De aceea, Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții urgente pentru ca accesul gratuit la acest tratament să-i includă pe toți cei diagnosticați și să nu se mai întâmple la fel ca în anul trecut, când 9.000 de pacienți care au solicitat acest tratament au fost ignorați de autorități. Tot Ministerul Sănătății are obligația de a asigura continuitatea acestuia și, în acest sens, contractele să se încheie pe o perioadă mai lungă de un an.

Dreptul la viață este garantat de Legea fundamentală, așa că nu îmi doresc decât ca autoritățile să ia toate măsurile care se impun pentru ca acești pacienți să poată avea acces neîngrădit la terapia fără interferon, dar și să demareze cât mai urgent un program național pentru depistarea tuturor românilor infectați cu acest virus.

Nu putem vorbi de performanță în actul medical, de prevenție, atâta vreme cât milioane de euro se duc pe apa sâmbetei în programele care nu beneficiază de susținere, iar altor programe urgente le spunem cu regret că mai trebuie să aștepte, din pricina lipsei finanțării.

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței