Ioan Munteanu

„O speranță pentru agricultori”

În aceste zile, la Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaților se află în discuție Ordonanța de urgență a Guvernului privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor din agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Aplicarea prevederilor din OUG duce, teoretic, la creșterea gradului de protecție a agricultorilor față de riscuri ce nu pot fi asigurate. Fac precizarea că, dintre țările Europei, doar în Franța se poate spune că fondul mutual funcționează și este de folos fermierilor, în timp ce în Italia șchioapătă destul de serios. Prin urmare, există riscul ca și în România fondul să nu conducă, în mod automat și imediat, la rezultate bune.

Pentru mine este un mare semn de întrebare faptul că Fondul mutual nu-i decât „o organizație neguvernamentală (adică un ONG), deschisă, apolitică (?!), fără scop lucrativ și cu personalitate juridică”. Am mari rezerve în ceea ce privește gestionarea câtorva zeci de milioane de euro de către cei care conduc acest ONG. Mi-aș dori să nu se adeverească vorbele care se aud tot mai des în aceste zile, și anume că banii vor fi puși doar la dispoziția unui număr restrâns de persoane. Adică cheltuieli de funcționare de ordinul a zeci de milioane de euro, dar despăgubiri doar pentru o categorie de agricultori destul de redusă.

În România se află în evidențele APIA un număr de 1.040.000 de fermieri care primesc subvenții pentru 9,8 milioane de hectare de teren. Prin lege, s-a dorit ca acei fermieri care nu se înscriu și nu cotizează cu 5 euro să piardă 80% din alocarea bugetară națională. Concret: în anul 2014 România va aloca 21 de euro/ha; aplicând procentul de 80% din 21 euro, asta înseamnă că agricultorii vor pierde 16 euro/ha.

În urma unor discuții aprinse purtate în cadrul Comisiei pentru agricultură, am reușit să modificăm prevederile în favoarea unui număr de 985.000 de persoane din cele 1.040.000 aflate în evidența APIA. Aceștia sunt cei care au suprafețe între 1 și 10 hectare, care dețin 2,8 milioane de hectare din totalul de 9,8 milioane și care scapă astfel de obligativitatea de a cotiza, deci de a pierde cei 16 euro. Prin urmare, vor cotiza cu câte 5 euro/ha aproximativ 55.000 de fermieri care dețin 7 milioane de hectare. Un calcul simplu ne arată că doar din această cotizație Fondul mutual va strânge 35 de milioane de euro, la care se adaugă alte 70 de milioane din fonduri europene, buget național, plus cotizații suplimentare pentru riscurile de secetă, îngheț, inundații, care nu sunt cunoscute în acest moment, dar care vor fi destul de ridicate, probabil între 20 și 50 de euro/ha.

Deși cei care se ocupă de înființarea Fondului mutual spun că nu știu care va fi suma totală, eu cred că nimeni nu se implică într-o afacere de o asemenea anvergură fără să știe pe ce bani contează și care vor fi sumele pe care le va gestiona. Se ascund astfel de lucruri care ar trebui cunoscute de toată lumea tocmai din dorința de a deține monopolul în domeniu. Cert este faptul că se lasă impresia unei afaceri de grup. Am remarcat înverșunarea cu care cei implicați doresc să obțină cât mai repede acreditarea Fondului mutual. Aș vrea să mă înșel, dar mi-e teamă că, după ce nu va mai fi bugetat, acest fond va intra în faliment.