Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 octombrie 2010
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Lucreția Roșca
Discurs
„Oare după ce lege sau ordonanțe mai sunt calculate salariile de mizerie ale bugetarilor români?”
O solicitare adresată la cabinetul de deputat din teritoriu ne aducea la cunoștință că într-o instituție bugetară din Galați un angajat cu studii superioare a ajuns la un salariu „eroic” de 500 lei în iulie 2010 și un angajat cu studii medii (cu tură de noapte) a ajuns la un salariu de 550 lei în iulie 2010. Și atunci am tot încercat să calculez după Legea unică a salariilor din sistemul public și să înțeleg cum s-a ajuns aici.
Legea unică a salarizării, publicată în Monitorul Oficial la data de 9 noiembrie 2009, intra în vigoare în luna ianuarie 2010 și prevedea că suma de 705 lei era baza pentru anul în vigoare, la care se adăugau coeficienți în funcție de nivelul de studii, experiență, răspundere în muncă și nivelul de complexitate al activității. În suma bază erau incluse sporurile de vechime, de merit, de confidențialitate și altele.
Dacă legea ar fi fost aplicată și respectată, la această dată angajații bugetari ar fi trebuit să aibă un salariu egal cu 705 lei x coeficientul din anexe corespunzător fiecărei funcții din organigrama fiecărei instituții. De exemplu, un asistent medical cu studii medii sau SSD ar fi trebuit să aibă 705 lei x 2,70 = 1903 lei salariu lunar.
Disponibilizările, reducerile de personal, scăderea salariilor cu 25% din ce rămăsese după scăderea sporurilor sunt ordonanțe de Guvern care s-au dat după data de aplicare a Legii unice a salarizării, adică ordonanțe ce au încălcat legea. În plus, legea impune ca din ianuarie 2011, valoarea bază la care se aplică coeficienții să fie de 765 lei.
La dispoziții generale, legea prevedea aplicarea de coeficienți diferiți după nivel de studii, experiență, răspundere în muncă și nivelul de complexitate al activității. Din exemplele pe care le dau rezultă că este o lege părtinitoare: secretar primărie municipiu – coeficient 6,20; secretar primărie comunală (SS) coeficient 4,90; asistent medical (SSD) coeficient 2,70; farmacist (SSD) coeficient 2,70; medic rezident (SS) coeficient 1,80; profesor grad I (SSD) coeficient 2,20.
Deși inechitabilă și părtinitoare, atacată la vremea respectivă, cu multiple amendamente pe care le-a făcut opoziția, totuși este sigur că ea, legea, nu este aplicată de Guvernul care a susținut-o și că, din păcate, nu este singura lege nerespectată din România.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.