Ciprian Florin Luca

Obiectul declarației politice: „Acțiunile rasiste antiromânești promovate de șeful diplomației române, ministrul Teodor Baconschi, sub viziunea reformistă a domnului președinte Traian Băsescu”

Noul șef al diplomației românești din Cabinetul Boc, domnul ministru Teodor Baconschi, este nevoit să-și justifice declarațiile neinspirate privind infracțiunile comise de românii de peste graniță în februarie 2010.

Întreaga societate civilă românească, în special romii din România, este nemulțumită de declarațiile ministrului de externe, domnul Teodor Baconschi, care, în cadrul întâlnirii din data de 11.02.2010 cu secretarul de stat francez pentru afaceri europene a afirmat că: „avem niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în sânul unora dintre comunitățile românești, în special în rândul comunităților cetățenilor români de etnie romă”.

În contextul acțiunilor rasiste antiromânești din Italia, cauzate de uciderea de către țiganul român Nicolae Romulus Mailat a soției unui amiral italian, șeful diplomației românești din Cabinetul Tăriceanu, domnul Adrian Cioroianu, în data de 2.11.2007 a afirmat că: „se gândește că România ar trebui să cumpere un teritoriu în deșertul egiptean pentru a-i deporta pe infractorii români de etnie romă”.

După episodul Cioroianu, noul șef al diplomației românești este nevoit să-și justifice declarațiile neinspirate privind infracțiunile comise de românii de peste graniță.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) avertizează într-un comunicat asupra „discursului rasist ce a cuprins România la nivel înalt” și cere demisia ministrului de externe Teodor Baconschi pentru declarațiile „referitoare la asocierea etniei cu infracționalitatea”.

Centrul de Resurse Juridice mai susține că președintele Traian Băsescu a venit ulterior „să confirme această idee și să-l legitimeze pe ministrul Baconschi”.

Președintele Traian Băsescu, prezent fiind la conferința de lansare a „Raportului asupra Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Situației Romilor”, a afirmat: „Hai să fim cinstiți, avem o mare problemă de imagine. Mergeți la Paris, mergeți la Oslo, la Roma, la Milano. Minoritatea romă este

prezentă în orice colț, în fața oricărui muzeu. Și nu ca să intre la muzeu. Ori recunoaștem o dublă responsabilitate, a statului și a minorității, ori, dacă nu suntem dispuși să recunoaștem această dublă responsabilitate pentru o evoluție pozitivă a minorității, vă asigur că toate programele guvernamentale și europene sunt sortite eșecului’, a declarat liderul de la Cotroceni.

Traian Băsescu, beneficiarul deciziei judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, a scăpat în luna mai 2008 de avertismentul primit în cazul „țigancă împuțită” din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Atunci, instanța a stabilit că șeful statului, în calitate de persoană publică, trebuie să fie responsabil pentru declarațiile pe care le face, indiferent de locul în care se află. „Reclamantul (Traian Băsescu), în calitate de persoană publică, are obligația, indiferent de locul în care se află, să manifeste responsabilitate și moderație în exprimare”, se arată în motivarea instanței care a respins contestația președintelui la avertismentul dat de CNCD. Mai mult, judecătorul a arătat că expresia „țigancă împuțită”, folosită de președintele Traian Băsescu la adresa ziaristei Andreea Pană, este „consecința unui comportament nejustificat și reprezintă o faptă de discriminare, pentru că este o atitudine negativă, de umilire și de atingere gravă a demnității persoanei vizate în cauză”.