Ion Ganea

Obiectul interpelării: „Pregătirea autorităților locale pentru preîntâmpinarea efectelor negative ale inundațiilor în localitățile din perimetrul Rezervației Biosferei «Delta Dunării»”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Doresc să supun atenției dumneavoastră o problemă foarte importantă pentru locuitorii rezidenți în localitățile din Delta Dunării, circa 12.200 de locuitori, legată de prevenirea și gestionarea eficientă a situațiilor de urgență care pot afecta viața și bunurile comunităților trăitoare în condiții de hazard.

Fluviul Dunărea are o lungime de 2.868 de kilometri și își colectează apele de pe suprafața unui bazin hidrografic de circa 817.000 kilometri pătrați, care reprezintă a 12-a parte din suprafața continentului. După ce traversează 13 țări și patru capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad –, Dunărea se varsă în Marea Neagră prin delta formată de cele trei brațe principale – Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe.

Delta Dunării are în prezent un statut internațional triplu: de zonă umedă de importanță internațională în cadrul Convenției Ramsar, este recunoscută ca sit de patrimoniu natural universal UNESCO și ca rezervație a biosferei în cadrul Programului „Omul și biosfera”, având o suprafață totală de circa 580.000 de hectare.

Statutul de zonă umedă este confirmat de prezența unor suprafețe mari de corpuri de apă naturale curgătoare – brațele Dunării, canale și gârle – și stătătoare – lacuri, bălți, mlaștini –, care, împreună cu habitatele terestre, oferă

habitate pentru cele peste 7.400 de specii de floră și faună inventariate în acest teritoriu și a căror evoluție este influențată direct de regimul hidrologic al fluviului Dunărea.

Așa cum se cunoaște, în teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” sunt și cele 25.000 de așezări umane, organizate în localități rurale și orașul Sulina, așezări care sunt mult influențate de regimul hidrologic al Dunării. În aceste condiții, problema protecției acestora împotriva viiturilor sezoniere a fost și rămâne o problemă de interes maxim, având în vedere faptul că cele mai multe lucrări de protecție a localităților, acolo unde acestea sunt, sunt destul de vechi, pe de o parte, iar regimul hidrologic al Dunării din ultimele decenii s-a schimbat destul de mult, zona confruntându-se din ce în ce mai mult... mai des atât cu niveluri minime istorice, dar, mai ales, și cu niveluri maxime istorice, care au pus în pericol lucrările de apărare împotriva inundațiilor care protejează aceste localități.

Motivația prezentului demers este legată de evoluția condițiilor meteorologice din această iarnă. După cum se cunoaște, Europa se confruntă cu un sezon rece foarte dificil, caracterizat, din punct de vedere meteorologic, de ninsori abundente, înregistrate pe o suprafață mare a bazinului hidrografic, situație care poate conduce la riscul real de inundații, cu efecte catastrofale în tot bazinul hidrografic, în general, și asupra comunităților umane, în special, iar pericolul din primăvara acestui an, în mod special, este reprezentat de depunerile excesive de zăpadă din Europa, depuneri care au depășit de 4-5 ori valorile normale. Astfel, menționăm că în Germania s-a ajuns la declararea stării de cod violet, cod nemaiîntâlnit în Europa, iar în Austria, cod roșu, țările respective fiind, practic, paralizate de ninsori cu volume excesive.