Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 iunie 2014
Dezbatere proiect de lege · respins
Angel Tîlvăr
Discurs
„Omagiu celor mai frumoși și mai buni dintre noi”
Introdusă în calendarul internațional ca urmare a adoptării, în august 1925, la Geneva, a Declarației pentru protecția copilului, Ziua copilului reprezintă un reper distinct al fiecărui an calendaristic: este ziua în care lumea aduce un omagiu purității, ingenuității, frumuseții, bucuriei de a trăi. În România, această zi se sărbătorește, în fiecare an, la 1 iunie, dată inspirat aleasă, deoarece coincide cu prima zi a celei mai plăcute dintre lunile de vară, luna iunie.
Deși nu este sărbătorită în toate țările la aceeași dată, copilăria este la fel de puternic omagiată în marea majoritate a țărilor globului, constituind un bun prilej de a ne aduce aminte că, până la urmă, copiii sunt ființele cele mai importante din viața noastră, cei care ne fac să ne simțim pe deplin împliniți. Nicio altă realizare, materială sau profesională, nu poate fi comparabilă cu aducerea pe lume a unui copil.
A aduce pe lume un copil reprezintă, în primul rând, un act de mare responsabilitate. Spre deosebire de orice altă ocupație umană, cea de părinte nu permite pauze, nu permite vacanțe sau concedii prelungite. Este o meserie pe care un părinte responsabil o exercită, fără răgaz, pe întreg parcursul existenței sale!
Fiecare dintre copiii lumii merită tot ceea ce noi, adulții, le putem oferi mai bun, mai valoros. În primul rând, merită o copilărie fericită, lipsită de orice griji, presărată numai cu bucurii, fără lipsuri și, mai ales, fără traume psihice!
Au însă toți copiii lumii parte de o copilărie fericită? Ar fi extraordinar ca la această întrebare să putem răspunde, fără nicio ezitare, afirmativ! Știm prea bine însă că situația este cu totul alta, iar ziua de 4 iunie ne amintește cât de multe mai avem de făcut pentru ca progeniturile speciei noastre să se bucure, cu adevărat, de o soartă mai bună.
Căci 4 iunie este, din păcate, o zi tristă, o pată rușinoasă pe obrazul nostru, al tuturor! Este ziua în care Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât, prin Rezoluția ES-7/8 din 19 august 1982, să fie comemorată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii. Având drept fundament un eveniment tragic petrecut în timpul unui conflict armat petrecut cu câteva decenii în urmă în Orientul Mijlociu, ocazie cu care un mare număr de copii libanezi și palestinieni și-au pierdut viața, ziua aceasta are menirea de a ne atrage atenția că încă suntem departe de a fi capabili în a ne proteja eficient vlăstarele. Și astăzi sunt multe, poate prea multe locuri în lume în care continuăm să înregistrăm victime inocente ale conflictelor armate, ale malnutriției, în care copii bătuți, exploatați sexual, folosiți la cerșit sau forțați să presteze munci care depășesc cu mult capacitățile lor fizice reprezintă o realitate cotidiană.
Nu ne rămâne, așadar, decât să constatăm că mai avem încă multe de făcut pentru ca cei pe care îi aducem pe lume să se bucure de o viață mai bună, să aibă o copilărie cu adevărat fericită, așa cum, de altfel, ar merita pe deplin! În ceea ce mă privește, aș vrea să cred că voi apuca să trăiesc momentul în care această dată va dispărea definitiv din calendarul internațional, lăsând loc doar imensei bucurii pe care Ziua copilului ne-o produce, deopotrivă, nouă și copiilor noștri.